Prietenia istorică polonezo-română reafirmată la “Zilele oraşului Beclean”

Arătând foarte bine la cei 781 de ani, câţi sărbătoreşte în ediţia din acest an a “Zilelor oraşului” (după cum remarca prefectul Ovidiu Frenţ), o vârstă destul de tânără, de altfel (cum avea să constate preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan), “Becleanul – capitală”, (după cum l-a perceput starostele, în fapt liderul administrativ al regiunii poloneze partenere, Myslenice, când a văzut mulţimea de oaspeţi venită să-l celebreze, deducându-i din contexte actuale şi trecute însemnătatea faptică, ce trece de posibile prime aparenţe) şi-a reafirmat joi după-amiaza, în ceas aniversar, nu doar etatea, ci şi câteva dintre principiile care l-au evidenţiat în peisajuul social-politic-economic-administrativ. Închegarea legăturilor între membrii comunităţii, care i-a consacrat frumuseţea şi unitatea, e unul dintre ele. Reafirmarea înfrăţirii cu polonezii din Siepraw, regiunea Myslenice, e altul. Dincolo de găsirea punctelor istorice comune prin prisma cărora oaspeţii de peste hotare au gândit, încă de la început, relaţia de parteneriat cu Becleanul – şi aici exemplul a venit din reamintirea (prin vocea starostelui din Myslenice) momentelor din cel de-al Doilea Război Mondial, când refugiaţii polonezi au fost primiţi de români, sau din reîntoarcerea la anul 1939, când “România şi Polonia aveau graniţe reciproce”, în ideea primarului din Myslenice de a lăsa prezentului şi oamenilor lui faptul de a uni frontiere – evenimentul care i-a adus pe meleaguri someşene pe oaspeţii străini e important, vorba prefectului bistriţean, mai ales pentru viitor, căci avem ce învăţa – nu-i aşa? – din dezvoltarea lor sau din felul cum au gestionat criza din 2008. Creşterea schimburilor bilaterale pe pelierul şcolar, sportiv, cultural, administrativ şi economic, nu doar pe relaţia Siepraw - Beclean, ci în cadrul extins al legăturilor dintre Myslenice şi Bistriţa-Năsăud, a fost dezideratul afirmat de ambele părţi participante la contextul aniversat creionat în festivitatea de deschidere a “Zilelor oraşului Beclean”.
Ei, reprezentaţi prin starostele regiunii Myslenice, primarul municipiului cu acelaşi nume, preşedintele Consiliului Judeţean şi Cetăţeanul de Onoare al oraşului Beclean – Jan Marek Lenczowski, un director din primărie şi unul responsabil cu relaţiile internationale, o familie şi doi pompieri voluntari, adică toată conducerea teritoriului înfrăţit, oamenii cu cele mai importante poziţii din regiunea poloneză, cei mai mulţi au venit pentru prima data în România, la “Zilele oraşului Beclean”, uimiţi de ospitalitatea românească simţită încă din primele clipe şi bucuroşi să aibă parte de o întâlnire peste aşteptări, cum singuri au catalogat-o; încrezători în dezvoltatea noastră, pe care o văd tot mai acentuată, şi atraşi de oportunităţile de aici, au venit nu doar să aniverseze înfrăţitul Beclean, ci şi să semneze la nivel de Consiliu Judeţean o scrisoare de intenţie pentru încheierea unui parteneriat între Bistriţa-Năsăud şi Myslenice.
Noi i-am primit prin primarul Nicolae Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, şi secunzii săi, Ioan Ţintean şi Alexandru Pugna, deputaţii Daniel Suciu, Doina Pană (PSD) şi Stelian Dolha (PNL), senatorul Ioan Deneş (PSD), preşedintele PMP Bistriţa-Năsăud, Ionuţ Simionca, fostul secretar de stat şi prefect, Valer Bindea, şefii pompierilor, ai poliţiştilor, ai jandarmilor, protopopul ortodox şi cel greco-catolic, preotul reformat, alţi lideri ai comunităţii locale.
Legăturile istorice româno-poloneze, reînnodate peste timp la Beclean, au fost posibile graţie implicării primarului Nicolae Moldovan, a Cetăţeanului de Onoarea încă nevorbitor de limba română şi traducătorul Timar Ignat.

“Ispravnicul” Becleanului, preşedintele şi prietenii polonezi

Implicat în tot ce înseamnă transformare vertiginoasă a locurilor, Nicolae Moldovan n-a scăpat nici de această data de lauda invitaţilor, care n-au putut să nu remarce că Becleanul nu-i mai este suficient primarului său, că a realizat tot ce şi-a propus, chiar dacă nu e capitala administrativă a judeţului şi că nu mai are multe de dorit (prefectul Ovidiu Frenţ), e exemplu de bună practică mai ales de când a făcut Băile Figa din nimic şi pildă a comunităţii unite. Şi dacă în privinţa partenerilor străini vorbim de staroste, voievodate şi alte asemenea funcţii şi rânduiri administrative, la Beclean am putea să-l facem pe Nicolae Moldovan ispravnicul oraşului (a avut o revelaţie prefectul Ovidiu Frenţ) care va da conducătorul României (pe sursele lui Radu Moldovan care tocmai primise cadou cartea istoricului Liviu Maior, “tatăl viitorului preşedinte”).
Şi la fotbal a ieşit învingător Becleanul, tot pe mâna lui Nicolae Moldovan, care a lăsat sacoul de primar în favoarea tricoului de portar, în amintirea postului cu care se obişnuise când era elev: din trei lovituri la poartă a primit un singur gol de la Jan Marek şi a barat şutul lui Radu Moldovan, după ce starostele polonez ratase în demonstraţia de la inaugurarea terenului de sport de la campusul Colegiului Naţional “Petru Rareş”.

Ani de liceu…

Investiţia de aproximativ 7 milioane de euro din bani europeni, care va forma generaţii peste generaţii sute de ani de acum înainte, i-a adus pe invitaţi în curtea campusului de la Colegiul Naţional “Petru Rareş” Beclean, acolo unde au răspuns provocării lansate de către directorul Cristian Nicula de a spune ce înseamnă şcoala aceasta pentru fiecare:
Prefectul Ovidiu Frenţ: viitor;
Radu Moldovan: victorie;
Starostele din Myslenice: un campus pe care noi îl facem la universităţi;
Primarul din Myslenice: o reuşită în ducerea unui proiect la capăt şi în atragerea fondurilor europene;
Deputatul Stelian Dolha (PNL): amintiri plăcute;
Senatorul Ioan Deneş (PSD): dăruire, sacrificiu;
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Ţintean: certitudinea că veţi avea un viitor;
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Pugna: demnitate;
Deputatul Doina Pană (PSD): înţelepciune;
Deputatul Daniel Suciu (PSD): performanţă;
Preşedintele PMP Bistriţa-Năsăud, Ionuţ Simionca: progres.