Primarul Ioan Turc, întâlniri cu ministrul Educaţiei şi ministrul Proiectelor Europene

Primarul municipiului Bistriţa, Ioan Turc, a avut la Bucureşti întâlniri cu reprezentanţii Administraţiei Fonduklui de Mediu, cu ministrul Marcel Boloş de la Fonduri Europene şi ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu.
"Semnarea contractului în vederea finanțării achiziției și montării primelor 4 stații publice de încărcare a mașinilor electrice s-a aflat în prim-planul discuțiilor la Administrația Fondului de Mediu. Ulterior, va fi demarată procedura pentru un al doilea lot ce cuprinde alte 15 stații. În plus, un orizont optimist se întrevede prin posibilitatea ca, începând din vară, să fie operaționalizat de către AFM un program în valoare de 1 miliard de lei pentru lucrări de canalizare. Acesta ar completa seria de proiecte similare depuse deja de Primăria Bistrița prin „Anghel Saligny”. O particularitate a acestui program constă în eligibilitatea localităților cu sub 2000 de locuitori, pentru care nu sunt în prezent soluții de finanțare", declară edilul Bistriţei.
La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, discuțiile purtate cu ministrul interimar Marcel Boloș, cu care municipalitatea are o bună relație instituțională încă din perioada în care era director al ADR Nord-Vest, au vizat optimizarea absorbției banilor europeni de către municipalitate.
"Am insistat în mod special ca, prin Programul Operațional Regional - componenta de regenerare urbană, să poată fi finanțate și lucrări de reabilitare a clădirilor familiale din zona istorică a orașului, în momentul de față neexistând această variantă.
Consider că problema degradării caselor din zona istorică a Bistriței trebuie soluționată prin finanțări care să provină atât din bani europeni, cât și din contribuții ale municipalității și proprietarilor.
De asemenea, i-am transmis ministrului faptul că voi propune Consiliului Local constituirea unui fond din care să acordăm împrumuturi fără dobândă, dar și granturi proprietarilor clădirilor din zona centrală, pentru lucrări de reparații. În situația în care ar deveni o variantă de sprijin, sursa banilor europeni nu este suficientă pentru rezolvarea acestei probleme complexe, care trenează de mult timp", explică Ioan Turc.
Potrivit acestuia, în cadrul întâlnirii cu ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, discuțiile s-au axat pe necesitatea dezvoltării învățământului dual. Pregătirea tinerilor pentru o meserie cerută pe piața muncii presupune și un parteneriat între instituții de învățământ, mediul de afaceri și municipalitate. Pentru aprofundarea acestui subiect, ministrul Sorin Câmpeanu va efectua și o vizită la Bistrița.
"Viitoarele achiziții de microbuze electrice școlare au fost o altă temă a întâlnirii cu ministrul Educației, în contextul în care urmează să demarăm, din această toamnă, un program pentru transportul gratuit al elevilor din cartierele noi și din zonele insuficient acoperite de transportul public.
De asemenea, am vorbit despre modalități de relansare a învățământului agricol în oraș, cu atât mai mult cu cât Bistrița are cel mai vechi liceu de profil din Transilvania", precizează primarul Turc.

Comentarii

15/04/22 15:24
Toni

Renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care necesită implicarea administratiilor locale si nu poate fi lăsată doar pe seama proprietarilor. In multe orase precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia si altele, clălirile din centrele istorice respective au fost renovate in mod profesionist, redându-li-se strălucirea de odinioară.
In acest sens, exista deja Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, referitoare la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari. Prin urmare, Primaria Bistrita nu trebuie sa reinventeze apa calda si sa treaca la actiune.
(Vezi si: https://buletin.de/bucuresti/legea-fatadelor-in-bucuresti-supraimpozitar...)

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5