Profesor Daniela Horoba (Școala Gimnazială ,,Grigore Silași˝ Beclean): Dezvoltarea copilului în era digitală

Dezvoltarea emoțională își are bazele în copilărie. Experiențele pe care le trăiesc cei mici până la vârsta adolescenței sunt fundamentul vieții lor ulterioare. Informațiile acumulate, reacțiile la ceea ce se întâmplă cu ei și cu lumea din jur, relaționarea, echilibrul, abilitățile comportamentale și de comunicare – toate se pot construi, cu pași mici, în copilărie.

Într-o societate orientată către performanță, generația copiilor de astăzi devine din ce în ce mai inteligentă, însă se pierde din vedere faptul că devin oarecum invalizi emoțional. Cultivând inteligența emoțională, copiii vor fi mai bine pregătiți pentru provocările vieții, devenind adulți echilibrați, care vor gestiona rațional și calm situațiile complicate. 

            Inteligența emoțională desemnează capacitatea de a recunoaște emoțiile proprii și pe ale celorlalți, de a ști ce înseamnă să te simți bine, să fii fericit și vesel, ce înseamnă să fii trist, supărat. Gradul înalt de dezvoltare a inteligenței emoționale se traduce într-o stare  de fericire manifestată prin: motivare, concentrare, liniște interioară, echilibru, libertate, satisfacție, socializare, prietenie, împlinire, autocontrol, autonomie, apreciere. Toți copiii își doresc să fie iubiți și apreciați.

Sentimentul de apartenență la un grup contribuie la bunăstarea, dezvoltarea socială și emoțională a copilului. Astfel copilul simte că îi sunt recunoscute nevoile și drepturile, că se ține cont de el, că este respectat și inclus în activități. Cele mai bune activități fiind cele incluse în jocuri, atât acasă cât și la școală sau la grădiniță.

             Prin joc, copiii învață să se recunoască, să respecte și să aprecieze diferențele culturale sau fizice dintre ei. Învață să negocieze și să ia decizii împreună, să respecte dorințele celorlalți și regulile grupului. Toate aceste abilități contribuie la dezvoltarea copilului ca membru valoros  al comunității.

Dar oare toate jocurile sunt benefice copiilor noștri?

În viața copiilor noștri există o bombă cu ceas. Din păcate, o putem găsi la școală, la creșă, în casa și în dormitorul nostru, în sufragerie sau oriunde altundeva, sub acoperișul nostru. Accesul la ea este non-stop… De cele mai multe ori provoacă certuri în familie și le afectează creierul copiilor noștri, comportamentul, greutatea și chiar întreaga dezvoltare. Ea schimbă modul în care socializează și cum își petrec timpul copiii. Această bombă o reprezintă dispozitivele digitale din viața noastră, care deși, aparent, ne ajută și ne dezvoltă, nu face altceva decât să ne provoace probleme foarte grave. Majoritatea părinților sunt foarte îngrijorați de cât de mult timp petrec copiii lor în fața ecranelor, dar nu știu cu exactitate care sunt adevăratele riscuri și cum ar trebui să rezolve aceste probleme. Pentru că,  atunci când ei sunt conștienți de problemele acestora, copiii sunt deja dependenți de dispozitivele digitale.

Personal, am văzut deja aceste efecte asupra elevilor mei de la școală. Am elevi care, din cauza lipsei somnului noaptea, nu mai pot ajunge la școală sau dorm în timpul orelor. Sunt atât de captați de jocurile online încât nu mai socializează, sunt  iritați mereu, triști și chiar invocă motive de boală pentru a rămâne acasă pentru a se juca online.

Copiii își ascultă părinții din ce în ce mai rar, refuză să-și facă temele, nu mai citesc, își pierd concentrarea la școală, având loc o luptă continuă în a-i lua din fața ecranului. Ar trebui să existe un set de reguli pentru timpul petrecut în fața ecranului - așa cum avem pentru alte activități din viața noastră, de când se naște copilul. Cea mai bună perioadă pentru a crea obiceiuri digitale sănătoase și pentru a opri să devină obsesiv comportamentul în fața calculatorului  este în copilărie.

Joaca nu mai reprezintă acum o experiență fizică și creativă cu jucării și imaginație, ci a sta nemișcat cu orele, singur, în fața unui monitor.

Haideți să ne jucăm mai mult și mai activ cu copiii noștri, să nu lăsăm dispozitivele digitale să creeze o graniță între noi și copiii noștri.

BIBLIOGRAFIE:

• Veron Ann, “Dezvoltarea inteligenței emoționale”, ed. ASCR, Cluj Napoca, 2006.
• Dr. Elizabeth Kilbey, Creșterea copilului în era digitală, ed. Niculescu,

Profesor, Horoba Daniela

Școala Gimnazială ,,Grigore Silași˝ Beclean