Proiectul „Centurii de sud” a oraşului aruncă spaima în … curtea proprietarilor din zonă

Cel mai fulminant subiect, în interpelările adresate de consilieri primarului Ovidiu Creţu a fost (şi rămâne): stabilirea traseului noului drum de centură al Bistriţei. În discuţia iscată, neaşteptat, s-au făcut referiri la proiectul acestei lucrări – aflat în curs de elaborare de către „IPTANA” Bucureşti, despre care părerile reprezentanţilor administraţiei locale municipale sunt nu doar contradictorii… Andrei Rusu cere urmărirea atentă a acestui proiect şi invocă îngrijorarea cetăţenilor care vor fi afectaţi de „centura de sud” – care ar urma să fie expropriaţi… Primarul spune că, deocamdată, se preconizează traseul: Monor – Budacu de Jos – Jelna – Ghinda… O altă opinie formulată de consilierul Molnar Dănuţ este că acest traseu să treacă Dealul Budacului, prin… spatele „Schieferberg” şi al Văii Ghinzii… El atrage atenţia asupra costurilor pentru despăgubirile legale a celor afectaţi de această lucrare.

Primarul, însuşi, spune despre proiectantul „IPTANA” că… „şi-a luat o hartă de la Consiliul Judeţean, unde e menţionat şi acest traseu, care figurează, de altfel, în Planul de amenajare teritorială al judeţului. Mai spune că IPTANA a făcut măsurători şi au discutat, chiar, cu unii cetăţeni…”. Eugen Curtea opinează că se pune problema unui alt traseu al viitoarei şosele de centură… Cine a dat acest traseu?

În stilu-i caracteristic, consilierul Gh. Tuţă cere primarului, „faţă de acest proiect, un răspuns scris”. Tot el adaugă că, „soluţia IPTANA” a fost vechea centură – unde este zona industrială şi legătura spre Maramureş. Şi observă că zona „Schieferberg” este în joc!

Discuţia pe proiectul „centura de sud” s-a limitat la a se spune că acest proiect va trebui discutat foarte serios cu proiectantul. Chiar dacă această investiţie se realizează din bani europeni, va fi ales traseul cel mai fezabil…

Aurel Telcean

Şedinţa Consiliului Local Bistriţa

Dezbaterile pe proiectele înscrise la ordinea de zi n-au dus lipsa intervenţiilor cu conotaţie electorală. Poziţiile „pro” şi „contra” în abordarea unor obiective au caracterizat cu deosebire plenul municipal, joi, 29 octombrie.

Încă din intervenţiile ce au premers… intrării în ordinea de zi a şedinţei, agenda edilitară a aleşilor s-a definit mult preocupată de lucrări: reabilitarea trecerilor peste pasajele de cale ferată (str. I. Slavici) – cerută de consilier Calo Viorica; strategia de modernizare-asfaltare a reţelei stradale din oraş, cu inventar riguros – pe cartiere şi pe zone, câte străzi, câţi kilometri, starea infrastructurii, studii de fezabilitate ş.a.m.d. Toate acestea necesare pentru fundamentarea bugetului pe 2010. Un întreg program-rechizitoriu cu care consilierul Andrei Rusu (PNL) se adresează executivului. Suspiciunea liberalului Rusu merge până la a cere „un audit” la Pieţe şi Oboare. „Avalanşa” acestuia a inclus şi lucrări de întreţinere pe drumul de centură. Cerând, în toate transparenţă. Răspunsul primarului avea să-l aducă mai la… obiect. Respectivele lucrări nu aparţin şi nu sunt executate de către Primărie, respectiv Direcţia Servicii Publice, drumul de centură este în administrare la Drumuri Naţionale şi nu Direcţia Servicii Publice a Primăriei este răspunzătoare de intervenţiile care se fac acolo. Iar, dacă la taxarea comercianţilor (mese şi tarabe) din Piaţă sunt nereguli, va cere organelor competente să verifice – răspunde Ovidiu Creţu. Nici Gheorghe Tuţă, liderul democrat-liberalilor n-a rămas „dator” la capitolul interpelări adresate primarului… insistând pe „răspuns scris” la chestiuni precum calitatea lucrărilor de reabilitare termică ş.a. La aşa cerere, aşa răspuns: „Dacă doriţi răspuns în scris… faceţi şi interpelarea în scris!!” – pune punct primarul.

Municipiul Bistriţa: O gară de secol XXI!

Prin Planul Urbanistic de Detaliu „Modernizare ansamblu Gara – piaţa Gării din municipiul Bistriţa” aprobat de Consiliul Local se propune reconfigurarea acestui ansamblu prin intervenţii asupra clădirilor de călători ale Gării, respectiv corpul A în regim de înălţime P + 3 E se consolidează şi modernizează, iar corpul B în regim de înălţime parter existent se demolează şi se propune o nouă clădire pentru călători în regim de înălţime S + P + 1 E. Se mai prevede: modernizarea infrastructurii feroviare aferente clădirilor de călători prin refacerea şi extinderea peroanelor, realizarea de copertine noi şi a unui tunel pietonal, între peronul din faţa clădirii de călători şi peronul dintre liniile 2-4.

Alte intervenţii în spaţiul carosabil şi pietonal din P-ţa Gării: lărgirea trotuarului din faţa gării şi realizarea carosabilului pe trei benzi; modificarea careului central al pieţei; realizarea staţie taxi – 12 locuri; desfiinţarea tuturor chioşcurilor de pe peron linia 1. Accesul persoanelor cu dizabilităţi locomotorii se va asigura prin amenajări speciale.

Toate lucrările propuse a se realiza revin în sarcina beneficiarilor – Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA – Sucursala Regională CF Cluj – menţionează primarul Ovidiu Creţu în expunerea de motive privind iniţierea proiectului de hotărâre supus aprobării Consiliului Local.