Salubrizarea, în ultimă instanţă, trebuie să fie şi “opera” fiecăruia dintre noi

Red.: - Reluăm un dialog, după un timp în care constatăm schimbări calitative în starea de salubritate a municipiului. Nu sunt puţini cei care remarcă acest lucru. Bistriţa respiră un alt aer! Ce “mecanisme” sunt puse în mişcare?

NICOLAE VĂDAN: - În desfăşurarea unei activităţi, importante sunt două condiţii: organizarea şi experienţa dobândită, atât de conducere, cât şi de personalul de execuţie. Experienţa se dobândeşte în timp, prin practică. Organizarea depinde de capacitatea profesională a celui care organizează activitatea, cât şi de baza de date de care dispune… Noi, în desfăşurarea activităţii de salubrizare în municipiul Bistriţa, în decursul a patru ani de activitate, putem spune că am dobândit o experienţă însemnată. Atât personalul de conducere, vizând operaţiunile ce trebuie efectuate, cât şi modul în care sunt efectuate de către personalul de execuţie. Considerăm că, în timp, activitatea noastră s-a îmbunătăţit continuu şi ca urmare a acestor factori.

Un alt deziderat l-a constituit reorganizarea activităţii pe baza datelor reale, pentru suprafaţa de măturat şi a normei reale de producere a deşeurilor în municipiul Bistriţa.

-Înţeleg… E relevant ce spuneţi şi, tocmai de aceea, vă propun să intrăm mai în detaliu, cu aceste aspecte.

-La începutul contractului, în 2005, suprafaţa de măturat – din Anexa la Caietul de sarcini - era de aproximativ 480.000 mp/zi, pentru ca în baza măsurătorilor efectuate să ajungă la aproximativ 780.000, iar norma de producere a deşeurilor menajere la începutul Contractului, a fost de 0,09 mc/persoană/lună, iar în urma determinărilor efectuate în toamna anului 2008 aceasta este de 0,23 mc/persoană/lună.

Lipsa acestor date reale a condus, în fază iniţială, la subdimensionarea capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă necesare… Toate acestea s-au corectat, în timp, în funcţie de necesităţi, iar acum activitatea se desfăşoară în condiţii normale şi satisfăcătoare.

-Ce obiective urmăriţi, în continuare? Înţelegând că au fost îndeplinite nişte premise pentru intrarea în normalitate…

-Tocmai! Urmează ca în continuare să ne preocupăm pentru… detalii, finisaje şi ajungerea din urmă a performanţelor realizate în ţările europene. Ne referim la colectarea selectivă, utilaje de înaltă performanţă şi cu indici înalţi de calitate a operaţiunilor executate (măturători mecanice cu emisii cât mai mici de praf), maşini de colectare fără scurgeri de lichide, înlocuirea, pe cât se poate, a măturatului manual.

-Suntem departe, foarte departe de dotarea cu utilaje înalt performante, cum apreciaţi?

-O să vă surprindă că, bunăoară, măturătoarea CITY CAT 2020 am întâlnit-o şi în centrul Vienei…

-Vorbiţi-ne despre stropitul-spălatul străzilor în municipiul Bistriţa.

-Nu e cazul să vorbim despre importanţa acestei operaţiuni în salubrizarea stradală… Până în 2006, lucram numai cu maşini de stropit cu presiune până la 3-4 atm. şi cu un debit de apă mai mare. Procedeu inconvenabil din punct de vedere al consumului de apă şi al influenţei avută asupra indicelui de confort termic în perioada de vară. Asta, datorită creşterii umidităţii relative a aerului din mediul ambiant. S-a impus, în consecinţă, achiziţionarea unei stropitori cu debit redus şi cu presiune înaltă de lucru.

În prezent, jumătate din suprafaţa stradală se stropeşte până la ora 8 dimineaţa, cu stropitoarea cu debit mare şi presiune redusă. Iar jumătatea rămasă, după ora 8, cu noua maşină de stropit cu presiune de 110 atm.

-Care ar fi perfecţiunea în munca pe care o faceţi? Mă refer la salubrizarea oraşului.

-În activitate, nu există, nu poate exista perfecţiune…

-Atunci, vorbiţi-ne şi despre lipsuri, dificultăţi pe care să le înlăturaţi. Văd că nu vă pot “prinde”! Sau, mai bine spus, să le înlăturăm…

-Se manifestă încă lipsuri proprii. În sensul că nu toţi măturătorii acordă atenţie deosebită locurilor de parcare, care sunt ocupate, unde activitatea e mai greoaie, dar cu mai mult interes pot să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu şi pe suprafeţele respective.

Nu totdeauna curăţesc spaţiile din jurul arborilor de pe aliniamentul străzii. Şi mai au unii obiceiul prost de a mătura în gura de canal! Un alt aspect care nemulţumeşte este lăsarea coşurilor de gunoi în poziţii nefireşti, după golire. Printr-un control în cursul efectuării curăţatului şi discuţii cu fiecare angajat care procedează în acest fel şi, dacă e cazul, prin sancţiuni disciplinare, în timp, vom elimina şi aceste aspecte negative.

-Ce alţi factori trebuie să se simtă vizaţi de îndeplinirea dezideratelor unui oraş cât mai curat, la care subscriem cu toţii?

-În acelaşi timp, trebuie să spunem că sunt şi aspecte ce nu depind de noi, de operatorul de salubritate, care ne îngreunează activitatea şi contribuie la o stare de nemulţumire în rândul populaţiei. În acest sens, menţionez: parcarea pe spaţii verzi, iar la ieşirea de pe acestea se antrenează pământ şi praf care compromit curăţenia pe carosabil; depozitarea deşeurilor menajere de către unii cetăţeni şi agenţi economici pe trotuare, în coşurile stradale… Unii agenţi economici care, chiar dacă au contracte, nu solicită decât o ridicare săptămânală, pentru ca în restul zilelor să-şi depoziteze deşeurile la punctele de colectare ale blocurilor de locuinţe sau chiar în containerele amplasate pentru deşeurile stradale.

-Mai trebuie să intervină şi factorii de ordine publică!

-Este o problemă de educaţie, de mentalitate… şi nu numai!

-N-am putea încheia fără să aflăm, cum stăm la Bistriţa cu colectarea selectivă a deşeurilor? Un obiectiv şi un deziderat european…

-Pentru colectarea selectivă, încă de la amplasarea boxelor pentru containere, s-a gândit organizarea colectării în două fracţiuni: “umedă” şi “uscată”. Cele din fracţiunea umedă, care sunt deşeuri biodegradabile, vor trebui să ia drumul spre o staţie de compostare care se va realiza odată cu viitorul depozit ecologic de la Tărpiu. Fracţiunea uscată conţine: deşeuri de ambalaje din plastic, de metal, lemn ş.a. Acestea sunt destinate unei staţii de sortare, iar apoi ca materie primă în industria prelucrătoare sau combustibil.

Începând din iarna 2009, am realizat un “centru pilot pentru colectarea hârtiei” (zona: străzile Gării, Arţarilor, Ion Slavici, Crinilor, B-dul Republicii). La punctele de colectare am amplasat, în plus, câte un container special de deşeuri de hârtie. Centrul pilot pentru hârtie va fi extins, până la sfârşitul anului, în întreg oraşul.

-Vă mulţumesc!