Sănătatea orală, cărămidă pentru sănătate și în perioada COVID-19

Orice problemă care ține de sănătatea orală pe care nu o vom trata la timp, indiferent de natura sa, se poate dezvolta și progresa extrem de rapid. Acest lucru nu numai că va duce la costuri mult mai mari, dar poate să creeze alte dezechilibre în ceea ce privește sănătatea întregului organism.

Încercăm întotdeauna să prevenim problemele, să ne menținem sistemul imunitar sănătos și să avem grijă de alimentația noastră. Însă câți dintre noi știu că problemele cauzate de dinți sunt în relație cu alimentația? Alimentația este influențată de sănătatea orală, iar masticația ineficientă și deficiențele nutriționale sunt într-o strânsă legătură. Hrănindu-ne adecvat creștem rezistența terenului față de infecții și putem amâna debutul precoce al unor afecțiuni cardiovasculare și al osteoporozei.

În perioada de home – office (care s-a încheiat pentru unii, pentru alții, nu), s-a lucrat în poziții incomode de la birouri improvizate în propria casă. Dacă v-ați aflat într-o astfel de situație și ați resimțit dureri de spate, ar trebui să cunoașteți faptul că durerile de spate pot fi cauzate și de problemele dentare. Odată cu pierderea unui dinte, în organismul uman se produc modificări, inclusiv la nivelul coloanei vertebrale. Mușcătura suferă modificări, iar acest lucru poate duce la pierderea altor dinți, pentru că pierderea unui dinte și neînlocuirea sa la timp duce la resimțirea unei presiuni la nivelul celorlalți.

Cu privire la pacienții COVID s-a observat că la 80% dintre pacienţii grav afectaţi pulmonar care prezentau o încărcătură bacteriană înaltă și, în consecinţă, și suprainfecţii, tratamentul a necesitat inclusiv antibioterapie.

Pe de altă parte, s-a constatat că la pacienţii geriatrici care dispun de îngrijire orală constantă mortalitatea prin pneumonie a fost la aproximativ jumătate comparativ cu pacienţii care nu beneficiază de îngrijire stomatologică, și că una din zece pneumonii letale poate fi prevenită doar printr-o mai bună îngrijire orală.

În lumina celor de mai sus și a importanţei centrale a sănătăţii orale pentru toată starea generală de bine, este esenţial ca toate specialităţile medicale, nu doar cele stomatologice, să recomande ca igiena orală să fie menţinută, ba chiar optimizată, și să fie avocaţii beneficiilor îngrijirii stomatologice pentru publicul larg, dar mai ales pentru grupurile de vârstă defavorizate: copii și vârstnici.

Ignorarea mesajelor privind igiena orală în comunicările publice a transmis subliminal mesajul că avantajele obţinute prin igienizarea cotidiană domestică a gurii prin periaj dentar sunt neglijabile, comparativ cu celelalte comportamente de igienă, și că sfânta mască, în cazul purtării ei, este un filtru eficient cu sau fără igienă orală.

Acest lucru a dus la o scădere a interesului pentru sănătatea orală! Un studiu din UK arată că 25% dintre cetăţenii englezi ratează cel puţin o dată pe zi igiena dentară în această perioadă. Altă consecinţă a fost ignorarea potenţialului antiviral al apelor de gură. Acestea pot scădea încărcătura bacteriană/virală din salivă.

Deși recunoscut faptul că apa de gură este efiecientă, nu a fost recomandată folosirea ei și acasă, la serviciu, în spitale sau în secţiile ATI, întrucât contaminarea cu aerosoli este posibilă nu doar în cabinetul stomatologic unde ea se folosește intens, ci și în timpul activităţilor cotidiene. Cu cât încărcătura bacteriană sau virală este mai mare, cu atât riscul de contaminare este mai mare.

La întrebarea „de ce unii pacienţi sunt afectaţi mai grav de COVID-19?”, boala ducând la complicaţii sau deces, se răspunde întotdeauna cu factorii de risc standard: vârsta, sexul, comorbidităţile. Dar la întrebarea „de ce apar complicaţii printre pacienţii tineri, sănătoși și fără factori de risc identificaţi?” nu s-a formulat încă un răspuns clar. Se știe că până la 15% dintre pacienţii cu vârste sub 60 de ani și fără comorbidităţi au manifestat reacţii severe la COVID-19.

Astfel, s-a speculat că deși boala are origine virală, se poate suspecta că în cazurile severe, suprainfecţiile bacteriene cu vector bucal pot contribui la complicaţii precum pneumonia și sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS). De aceea, se explorează și se studiază acum: conexiunea dintre încărcătura bacteriană înaltă la nivel oral și complicaţiile postvirale; conexiunea dintre optimizarea îngrijirii orale și incidenţa infecţiilor bacteriene ale tractului respirator inferior și/sau riscul complicaţiilor bacteriene COVID-19.

Controlul periodic la stomatolog poate reduce considerabil riscul de a ajunge în situații nedorite. Iar un lucru este cert: chiar și în perioada de pandemie COVID 19, putem să ne ridicăm standardul de viață investind în ceea ce avem mai prețios: sănătatea. Acesta este, poate, cel mai frumos cadou pe care și-l poate face omul sieși.