Sărbătoare la Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”

Catedrala Ortodoxă de pe strada Odobescu, care poartă hramul celor trei mari corifei ai creştinismului, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur şi Grigorie de Nazianz şi-a sărbătorit, împreună cu slujitorii bisericii şi sute de credincioşi, ziua de hram, 30 ianuarie. În prima parte a zilei s-a oficiat de către slujitorii altarului: Liviu Şugar, Ioan Pintea, Ştefan Borodi, părintele Făgăraş şi arhidiaconul Cornel Pop – Sfânta Liturghie, la care preotul Liviu, cu vasta-i experienţă şi pregătire teologică, a rostit un înălţător cuvânt de învăţătură despre actualitatea sfinţilor părinţi ai bisericii. În continuare, s-a oficiat un parastas întru pomenirea celor care, de-a lungul celor 88 ani, au slujit în Sfânta Biserică. Subliniem faptul că piatra de temelie a fost pusă în 1926, la iniţiativa vrednicului de pomenire episcopul Nicolae Ivan, iar sfinţirea bisericii a avut loc în data de 29 iunie 1941 de către episcopul Nicolae Bălan. De-a lungul anilor au slujit, cum spuneam, preoţi vrednici de pomenire, printre care îi amintim pe Grigore Pletosu, profesorul de teologie al poetului George Coşbuc, ori Liviu Munteanu.
După-masă s-a oficiat, de un sobor de preoţi, slujba vecerniei urmată de un concert de muzică sacră oferit cu profesionalism şi multă sensibilitate de elevi ai Liceului de Muzică. Momentul culminant care a încheiat o adevărată zi de sărbătoare l-a constituit prezenţa în mijlocul enoriaşilor a profesorilor de teologie de la Facultatea de profil a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. S-au aflat aici pr. Cătălin Pălimaru – directorul Editurii Renaşterea şi al revistei Tabor, lector universitar preot dr. Grigore Dinu Moş şi lector univ. dr. Adrian Podaru. Motivul prezenţei acestora l-a constituit prezentarea volumului „Sfântul Grigorie de Nazianz – o biografie intelectuală” de John A. McGuckin, în traducerea lui Adrian Podaru.
Preotul Ioan Pintea s-a arătat deosebit de fericit că au răspuns invitaţiei aceşti profesori de teologie, somităţi în domeniu, buni cunoscători ai vieţii sfinţilor părinţi ai bisericii. Referindu-se la Sfântul Grigorie de Nazianz, preotul Pintea a subliniat că acesta a fost, pe lângă un foarte important teolog şi un poet inspirat, foarte iubit de literaţi, de lumea intelectuală, un teolog uriaş şi un mare poet. Au luat cuvântul cu referiri la cartea aflată în discuţie preotul Pălimaru şi preotul, lector univ. Grigore Dinu Moş, care au făcut referiri atât la Sfântul Grigorie, cât şi la autorul John A. McGuckin. „Cartea este o invitaţie la sfinţenie, Grigorie de Nazianz a fost promotorul unui tip de creştinism cultivat, a fost un om smerit, a avut mereu încredere în oameni, un om foarte cult fiindcă a studiat la cele mai mari şcoli ale vremii. Sfântul Grigorie rămâne un sfânt al ortodoxiei, foarte popular şi binecunoscut. Tradiţia bizantină l-a considerat, fără îndoială, pe Grigorie drept principala minte teologică din anturajul său. Sfântul Grigorie a fost considerat, întotdeauna, drept un stâlp al doctrinei ortodoxe trinitare şi hristologice”.
Despre John A. McGuckin precizăm că este un englez, convertit la ortodoxism, este preot ortodox şi profesor specialist în istoria bisericii. După convertirea la ortodoxie a fost hirotonit preot în Biserica Ortodoxă Română din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Americii şi Canadei. A scris mai multe volume importante despre autori patristici, între care Sfântul Chiril al Alexandriei, Sfântul Grigorie de Nazianz şi Origen. Poate fi considerat un „fiu” al Bisericii Ortodoxe Române, fiind cinstit şi preţuit pentru contribuţia adusă la viaţa ortodoxiei.
Traducerea a fost făcută, cum spuneam, de asist. univ. dr. Adrian Podaru, un nume binecunoscut mediilor bisericeşti. Anul trecut, acelaşi autor a tradus din limba greacă „Omiliile la statui” de Ioan Gură de Aur, anul acesta l-a tradus din limba engleză pe Grigorie de Nazianz, iar în anul viitor, aşa cum a promis, se va afla din nou la Bistriţa cu o carte despre celălalt părinte al Bisericii – Vasile cel Mare.
Sărbătoarea de la Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” a fost urmărită cu mare interes de numeroasa asistenţă, la care au contribuit din plin preoţii gazdă, precum şi soborul de alţi slujitori ai bisericii care au ţinut să fie prezenţi la această „întâlnire intelectuală”.