Sărbătorim ZIUA UNIVERSALĂ A IEI cu VIRIGINIA LINUL și invitații ei la Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca

📍Miercuri, 24 iunie, ora 19:00
Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș”, Cluj-Napoca

Intrarea liberă.

📖 Lansare de carte: „Virginia Linul: Din inima satului, pe scena lumii”, de CAMELIA SÎNCRĂIAN POP.

Invitați: Vasile Sebastian Dâncu, Filofteia Pally, Doina Pană, Dorel Cosma, Tudor Sălăgean.

Moderatori: Vasile G. Dâncu, Menuț Maximinian.

Amfitrion: Flavius Milășan.

🌷 Expoziție de costume populare
Prezentare de modă din 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐋𝐢𝐧𝐈𝐀 𝐓𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆

🎶 Spectacol folcloric:
Anuța Motofelea
Diana Tănasă - DoReMi ART School
Ansamblul Folcloric „Junii Cetății” Rupea
Ansamblul Folcloric Studențesc „Mărțișorul” Cluj-Napoca

Organizatori: Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” Cluj-Napoca, Asociația „Salvăm cultura tradițională”, Asociația „Transilvania Vie”, Editura Școala Ardeleană.

VASILE SEBASTIAN DÂNCU:
Această carte propune o întâlnire esențială între creația Virginiei Linul și lectura critică a Cameliei Sîncrăian Pop, între formă și reflecție, între tradiție și modernitate asumată.
Virginia Linul este un creator care nu recuperează folclorul, ci îl transformă. Ea lucrează cu structurile lui profunde, cu ritmul, proporția și gravitatea formelor. Creațiile sale nu reproduc trecutul, ci îl stilizează, îl prelungesc într-un prezent exigent, lipsit de nostalgie.
Cartea Cameliei Sîncrăian Pop oferă cadrul necesar pentru înțelegerea acestui demers. Este o monografie riguroasă, îmbogățită de o analiză antropologică și de un biografism atent controlat, un volum care arată de ce tradiția nu este decor și de ce modernitatea nu înseamnă ruptură.
Textul și ilustrațiile bogate construiesc împreună sensul. Nu este o carte care se răsfoiește grăbit. Ea trebuie citită și privită cu atenție, fiindcă este despre oameni vii, despre gesturi reale, despre o relație vie cu memoria culturală: un volum despre responsabilitate, continuitate și formă.

FILOFTEIA PALLY:
Virginia Linul a înțeles că portul românesc reprezintă emanația esenței spiritualității, a sufletului nostru, deschis în fața celor care doresc să-i simtă pulsul, să-i deslușească și să-i aprofundeze tainele cu vechime milenară, că straiele populare oferă informații precise despre modul de viață, concepția și activitățile întemeietorilor noștri de neam, dar și despre puterea lor creatoare, credința lor și modul ei de manifestare, altfel spus, el exprimă reverberația credinței strămoșești.

DOINA PANĂ:
O carte despre un om cu totul special care, prin talent, muncă și dăruire uriașă, a parcurs drumul de la meșter popular la promotor al valorilor neamului românesc: doctor în etnografie, creator de artă populară și de modă inspirată din arta populară, pedagog care insuflă copiilor dragostea pentru portul popular românesc și patriot care înscrie România în Cartea Recordurilor.
Un om frumos la minte, trup și suflet, trimis de Dumnezeu ca o binecuvântare.

CAMELIA SÎNCRĂIAN POP:
O admir pe Virginia Linul și o iubesc, deopotrivă, pentru că face parte din galeria românilor adevărați care adaugă din lumina lor corolei de strălucire ce învăluie România atunci când se dăruiește lumii, unică și binecuvântată. Ea este ambasadoarea deplină a frumuseții, originalității și esteticii românești. Prin talentul și munca ei, Virginia Linul nu doar păstrează vie tradiția strămoșească, ci o și înalță, făcând-o să lumineze din nou, mai strălucitor cu fiecare piesă de port tradițional creată sau reînviată. O dăruiește lumii spre îmbucurare, o face testament de neam și țară, brand original, unic în lume.
Prin talentul și credința ei, Virginia Linul a reînviat portul popular românesc, transformându-l din moștenire în misiune. În Casa Costumului Popular din Salva, tradiția devine artă vie, iar frumusețea autentică a României se deschide lumii. Virginia Linul este ambasadoarea neobosită a patrimoniului nostru cultural, o făuritoare de lumină și identitate.

Virginia Linul este inițiatoarea și promotoarea unor momente de referință în afirmarea identității noastre românești. Unul dintre aceste repere semnificative îl constituie proiectul „Ziua Națională a Portului Popular din România”, demers care, cu sprijinul doamnei ministru Doina Pană, a fost consacrat oficial prin Legea nr. 102/2015 și este celebrat anual în a doua duminică a lunii mai.
Tot ca o încununare a eforturilor sale, în Ziua Națională a Portului Popular din România, din 14 mai 2017, la Năsăud, s-au stabilit două recorduri mondiale, înscrise în Guinness World Records. Primul record a constat în reunirea celui mai mare număr de persoane (9.643) îmbrăcate în costum popular, iar cel de-al doilea în participarea celui mai mare număr de persoane (9.506), prinse în jocul tradițional „Roata de la Runcu Salvei”, la acest eveniment notabil.
Prin viziune și rigoare remarcabile, Virginia Linul a reușit să transpună tradiția într-un demers colectiv viu, configurând-o ca pe o formă contemporană de expresie a memoriei culturale. Creațiile și inițiativele sale nu se limitează la conservarea patrimoniului cultural românesc, ci contribuie activ la reinterpretarea și revitalizarea acestuia, facilitând o conexiune autentică între trecut și prezent. Astfel, tradiția devine nu doar un reper identitar, ci și un spațiu dinamic de dialog și continuitate culturală.
Prin talentul și credința ei, portul popular românesc devine mai mult decât moștenire, devine misiune. În Casa Costumului Popular din Salva, tradiția se regăsește ca artă vie, iar frumusețea autentică a României se deschide lumii întregi, cu demnitate și autenticitate. Virginia Linul este, astfel, nu doar un creator vizionar, ci și o conștiință călăuzitoare, care dă sens, continuitate și lumină identității noastre culturale.

VIRGINIA LINUL:
Costumul popular ne identifică cu locul nașterii, cu pământul strămoșesc, este firul nevăzut care ne leagă de rădăcini și de cine suntem cu adevărat. În trecut, femeile din satele noastre își imaginau propriile modele, iar comunitatea le primea firesc, ca parte vie din identitatea ei. Astăzi, eu duc mai departe acest meșteșug cu responsabilitatea de a crea, de a inova și de a lăsa tradiția să trăiască și să se transforme prin creație.
Tradiția nu trebuie înghețată, ci trăită și reinventată, pentru că folclorul încremenit își pierde puterea de a inspira. Costumul popular trebuie purtat ca să aibă viață. Iar prin el, noi, ca popor, ne ducem mai departe povestea unică în lume.

Editura Școala Ardeleană