SCRIITORI BÂRGĂUANI, CETĂŢENI DE ONOARE AI COMUNEI PRUNDU BÂRGĂULUI, NĂSCUŢI ÎN LUNA NOIEMBRIE

TEO VRĂSMAŞ
(4.11.1931-17.04.1998)

Teo Vrăsmaş s-a născut la 4 noembrie1931, în comuna Prundu Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud şi ar fi împlinit, în 2012, vârsta de 81 de ani, dacă moartea sa prematură, la Sângeorz Băi, în 17 aprilie 1998, nu l-ar fi trecut în veşnicie.
Este fiul mai mare al ţăranilor Nicolae şi Floarea, născută Sucilea. Bunicul său, dinspre tată, care a fost multă vreme primar al comunei Prundu Bârgăului, l-a ajutat şi a ţinut foarte mult ca să înveţe carte. A urmat şcoala primară în comuna natală şi apoi Liceul „Al. Odobescu” la Bistriţa. Încă de mic copil a fost un talent, luând premii la desen, alaturi de colegul său mai mare, Sandu Cristea, care a devenit ulterior un mare pictor şi grafician, la Cluj, sau executând portretul, in creion negru, al unei frumoase colege, care era sora viitorului poet Domitian Cesareanu. In liceul de la Bistriţa a inceput sa scrie versuri, fiind remarcat de profesorul său de română, Teohar Mihadaş. Făcea acrostihuri şi epigrame la colegi şi era numit poetul clasei. A scris o revistă muzicală, care a fost prezentată impreună cu un grup de colegi talentaţi, din liceu. In perioada vacanţelor era nelipsit din echipa artistică a Căminului cultural din Prundu Bârgăului, condusă pe atunci de inimosul profesor Albu Matei. Acesta îi incredinţa sarcini de prezentare a programelor artistice şi de recitator, domenii in care avea un deosebit talent.
Dintre realizările sale trebuiesc amintite următoarele: înfiinţează un grup vocal de femei, cu repertoriu de compoziţii originale ale profesorului de muzică Octavian Costinaşiu, de la liceul din Prundu Bârgăului, pe versuri culese din folclorul local de Vrăsmaş Teodor (‘’Cucule pană pistruie’’,’’Eu sunt fată din Tiha’’, ’’Dragu-mi să cânt, să joc’’,etc.); alcătueşte un montaj literar muzical-coregrafic întitulat ‘’16 Cosânzene’’, interpretat de cele mai fumoase fete din Tiha şi Tureac ; formează o echipă de dansuri fecioreşti, bătrâneşti, instruită de ţăranul Avram Nicolae din Tiha Bârgăului; pune în scenă drama ‘’Năpasta’’, în care joacă rolul lui Dragomir, iar talentatul Jenu Borbola pe al lui Ion ; înfiinţează o brigadă artistică formată din cadre didactice din Tiha şi Tureac, iar în cadrul Căminului Cultural din Mureşeni se pune în scenă, de către cadrele didactice, ‘’O nuntă de acum o sută de ani’’,care a ajuns în faza finală pe ţară. În brigada artistică, din Tiha Bârgăului, a atras ţărani comici vestiţi ca Dumitru Pavelean (Cioplău), solişti vocali foarte talentaţi, ca Niculiţă Ojan, Ionel Uşeri, precum şi pe virtuoşii ţigani din cătunul Bozgani, cu un taraf bine pus la punct, pentru prima dată pe scenă. Toate aceste formaţii au ajuns în fazele, de concurs, judeţene şi interjudeţene. În anul şcolar 1969-1970 a reânodat şi revigorat, ca instructor şi textier, activitatea culturală de la Şcoala generală, Căminul cultural şi Fabrica de cherestea, din Susenii Bârgăului, participând la Sărbătoarea ţapinarilor, cu un text şi o brigadă artistică, care s-au bucurat de un deosebit succes, pe stadionul din comuna Prundu Bârgăului.
În perioada 1970-1976 a avut cea mai fertilă activitate, ca dascăl şi animator cultural, textier, interpret şi instructor al formaţiilor artistice ale Căminului cultural din Bistriţa Bârgăului, Fabricii de cherestea de la Pustă şi din satul Cuşma, comuna Livezile.
Între 1976-1979 funcţionează ca profesor titular şi director de Cămin cultural în Parva, unde desfăşoară o intensă activitate cultural-artistică, organizând spectacole şi la Feldru şi ajungând cu ansamblul în faza judeţeană de concurs, de la Năsăud.
Ultima perioadă, foarte activă, a neobositului animator cultural şi profesor, Teodor Vrăsmaş, se desfăşoară după 1979, la Sângeorz Băi, unde devine profesor titular, prin concurs, pâna la trecerea sa în eternitate.
Continuă să scrie versuri, pregătind în manuscris mai multe voloume. Unele poezii au fost pulicate, în’’Gazeta de Bârgău’’ şi’’Răsunetul’. Întocmeşte, după o îndelungată şi asiduă muncă, o monografie complexă, în trei volume, a locurilor natale, întitulată ’’Ţara Bârgăului’’, în curs de publicare, post-mortem.
În lunga şi bogata sa activitate didactică, profesorul Teodor Vrăsmaş, a întocmit numeroase lucrări de specialitate, dintre care enumerăm: ’’Bazinul Ilvei’’ (lucrare de licenţă în geografie, Cluj, 1968);’’Studiul geografic al oraşului Sângeorz-Băi (lucrare pentru gradul I didactic, Cluj,1980); ’’Contribuţii la cunoaşterea reliefului Văii Bârgăului’’ (Simp. Cult. al Văii Bârgăului, ed. XI, 1982); Monografia comunei Tiha Bârgăului (1982); Plante rare ocrotite de lege pe teritoriul oraşului Sângeorz - Băi” (Bistriţa, 1985); „Dezvoltarea turismului în zona oraşului-staţiune Sângeorz-Băi” (Dej, 1986); „Propuneri de transformare a „Pădurii Borcutului” în grădină botanică sub patronajul Clubului elevilor Sângeorz-Băi” (1987); „Expediţii turistice cu elevii” (Bistriţa, 1988); ’’Determinator de minerale şi roci’’ (Sângeorz-Băi,1989); ’’Sângeorz-Băi şi împrejurimile-ghid turistic’’ (1980-1990); ”Ţara Bârgăului’’ (monografie complexă, în trei volume, 1996-1999, în colaborare).
Dintre lucrările originale, realizate în cadrul activităţii cultural-artistice, menţionăm:”Gânduri închinate mamei” (Susenii Bârgăului, 1964);”Călătorie imaginară pe harta patriei”( Suseni, Matei, 1965); ”16 Cosânzene” (Tiha Bârgăului, 1966); ”Pentru libertate” (Tiha Bârgăului şi Tureac, 1967-1968); ”Evocări” (Bistriţa Bârgăului, 1972); „O clipă de istorie” (Parva, 1977); „Eroi au fost, eroi sunt încă” (Parva, 1978); „Dorul românesc de vatră”(Sângeorz-Băi, 1980); „Suntem aici de când ne ştim”(Sângeorz-Băi, 1985); „Datina şi dorul” (Sângeorz-Băi şi Maieru, 1988).
În lunga şi prodigioasa lui activitate, prof. Teodor Vrăsmaş, a compus numeroase texte originale, pentru brigăzi artistice şi grupuri satirice, dintre care menţionăm: „Aşa-i la noi”, „A fost odată ca nici-o dată”, (Căminul cultural Prundu Bârgăului, 1957-1960); „Aspecte cu picăţele”, „Calitate calitate”, „Să râdă toată lumea” (Fabrica de hârtie Prundu Bârgăului, 1959-1961); „Hop şi-aşa” (Şcoala gen. Susenii Bârgăului, 1962); „Cele mai frumoase fete” (1963) şi „Hai să râdem” (1969),(Căminul cultural Susenii Bârgăului); „Ţapinarii” (Fabrica de cherestea Susenii Bârgăului, 1964); „Păcală în Matei” (Căm. Cult. Matei, 1965); „Ca la noi la nimenea”, „Năravuri vechi, năravuri noi”, „Nu-i păcat să râzi” (Căm. Cult. Tiha Bârg. 1966-1968); „Păcală în Bârgău”, „Trecutul faţă-n faţă cu prezentul” (Căm. Cult. Bistriţa Bârg., 1970-1971); „De la lume adunate” (Căm. cult. Bistriţa Bârg. şi Cuşma, 1973); „Hei, volta”(Fabrica de cherestea Bistriţa Bârg., 1974); „Teatru absurd” (Căm. Cult. Bistriţa Bârg., 1975); „Luneta timpului” (Şcoala gen. Parva, 1976); ”Păcală în Parva”, „Instantanee din Parva”, „Gura lumii” (Căm. Cult. Parva, 1976-1979); „Aşa e viaţa” (1980), „Chiulangii” (1984), „Brigada în documentare” (1985), „Lenea e cucoană mare” (1986), „Aspecte din staţiune” (1987), (Casa pionierilor din Sângeorz-Băi); „Instantanee din Sângeorz-Băi” (1981) şi „Critica-i un leac bădie” (1983),(CPSP, Sângeorz-Băi); „De prin şcoală adunate” (Şcoala gen. Nr.1, Sângeorz-Băi, 1982); „Viaţa este mai frumoasă”, „Ilustrate din Sângeorz-Băi” (Fabrica „Tricotajul” Sângeorz-Băi, 1988-1989).
Dintre monoloagele şi cupletele muzicale, compuse de prof. Teodor Vrăsmaş, amintim: „Ion Hârtie” (Fabrica de hârtie Prundu Bârg., 1960); „Ionică gestionarul” (Coop. Prundu Bârg., 1961); „Cât îi Bârgăul de mare”, „Eu mi-s ţigan din Bozgani” (Căm. cult. Tiha Bărg. 1966-1967); „Hipii din Cuşma” (Căm.cult. Cuşma, 1973);
„Badea Toader la fotbal” (Căm. Cult. Parva, 1977); „Fleoşcuţa în staţiune”, „Prâslea cel voinic la „Mărul de aur” (Casa de cultură Sângeorz-Băi, 1988).
Din creaţia originală, mai fac parte numeroase acrostihuri, epigrame, în manuscris, din care a publicat câteva, în „Cuiul lui Pepelea” din „Răsunetul”, nr.1554/1996 şi nr.1817/1997.
Între lucrările aflate în manuscris, sunt culegeri de folclor şi câteva volume de versuri. Au fost publicate următoarele poezii: „Numele meu” („Gazeta de Bârgău” nr.7/22 mai, 1982); „Fluviul unirii” („Răsunetul”,nr. 987/06.11.1993); „Ţara mea” („Răsunetul” nr.1oo4/1.01.1993); „Candela de la Putna” („Răsunetul”, nr. 1694 / 16. 08. 1996); „Ianuarie” („Răsunetul” nr. 1799/18.01.1997).
Prin grija prof Rafila Mureşan şi a fratelui său au fost publicate, postum două volume de versuri, întitulate “De dragoste şi dor”, “Versuri rebele”, în editura bistriţeană Karuna, 2007 şi o plachetă bilingvă, româno-franceză, “Nori dantelaţi – Nuages Denteles”, Editura Eikon, Cluj – Napoca, 2008.