Seminarul de Medicină și Teologie, la a XXIV-a ediție

      Enigmaticul mileniu al treilea, anii două mii, aveau să propună, pe lângă multe alte profeții, și un Seminar extraordinar, care a rezistat prin timp, s-a dovedit a fi câștigător, îndrăzneț, prin apropierea celor două domenii esențiale ale vieții, umaniste prin excelență, dar care își întind aripile cu bucurie și spre artă, muzică, pictură, literatură. Pornit de la Bistrița, în organizarea prof. univ. dr., Mircea Gelu Buta, Seminarul de Medicină și Teologie a devenit o Agora națională, în care se discută, cu probitate, frământări ale lumii contemporane, dintre cele mai stăruitoare. Varianta on-line, din ultimii ani, oferă posibilitatea medicilor, a teologilor, a profesorilor, a cercetătorilor și creatorilor să se „logheze” și să interacționeze, prin metode moderne, fără a pierde din entuziasmul conferințelor, din dezbateri și interacțiuni de idei, ca și cum ar fi directe, cu aceleași emoții, cu același impact și grijă pentru lumea aceasta, pentru oameni, din dublă perspectivă, medicală și creștin-ortodoxă.

      Dacă ne gândim la câți invitați a avut Seminarul, de-a lungul anilor, toți reprezentativi pentru domeniul lor, medici, teologi, scriitori, cercetători, artiști, credem că avem o imagine fabuloasă a societății în mișcare, cu un ritm amețitor al schimbărilor atât de prompte, pe care nu se poate să nu le observăm, să le analizăm, să tragem din ele învățăminte. Chiar dacă unele rămân de domeniul imprevizibilului care ne înconjoară. Privind amploarea acestui Seminar, cu dublă reprezentare, în plan medical și în plan teologic, ne imaginăm o Academie a Ideilor, un spațiu al dezbaterilor, cu centrul la Bistrița și cu circumferința în alte locuri, de la Cluj- Napoca la Iași, de la București la Târgu-Mureș, de la Constanța la Focșani, de la Brașov la Suceava, de la Timișoara la Sibiu.

      Tema ediției cu numărul douăzecișipatru, „Incertitudine, riscul medical și moral, speranța omului pentru sănătate”, acoperă o sferă generoasă de preocupări, de abordări și de scrieri pornite din experiență, din cercetare, din lecturi la zi, pentru că, așa cum știm, ritmul schimbării, „vântul schimbării” nu ocolește spațiul științific și „oamenii din rândul întâi” sunt primii care iau cunoștință cu această realitate. Întreaga desfășurare a Seminarului de anul acesta stă sub semnul unui motto, ales cu multă inspirație, care îndeamnă la răbdare, la cumpătare, la încredere și unitate: „Și, iată, Eu trimit peste voi făgăduința Tatălui Meu; voi însă rămâneți în cetate până ce vă veți îmbrăca cu putere de sus.” ( Luca 24.49 )

     În deschiderea Seminarului, în data de 02 aprilie 2025, rostesc alocuțiuni Î.P.S. Andrei Andreicuț și Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. Mircea Gelu Buta propune studiul sensibil și realist, intitulat  „Medicalizarea riscului, ca problemă teologică”, din care notăm o perspectivă medicală, „Medicalizarea riscului, devenită pentru unii idol, induce în eroare societatea contemporană cu privire la adevăratul scop al vieții și la capacitățile medicinii de a oferi sănătate și viață veșnică” și perspectiva teologică, „Biserica nu a argumentat dacă medicamentele sunt intrinsec rele sau păcătoase, ci a considerat că reprezintă o problemă atunci când un bun adevărat este transformat într-un idol. Idolatria nu numai că pune în pericol relația omului cu Dumnezeu, ci dereglează și relațiile interumane.”

     Seminarul are un Comitet de organizare, constituit din: președinte onorific, Î.P.S. Andrei Andreicuț, președinte, Teofil Tia, vicepreședinte, Beatrice Gabriela Ioan, secretar, Mircea Gelu Buta, și membri: P.S. Benedict Bistrițeanul, Ioan Chirilă, Vasile Astărăstoae, Adrian Podaru, Cristian Sonea, Ștefan Iloaie, Radu Lezeu, Silviu Morar, Adrian Opre, Cristina Gavriluță, Elena Toader, Ioan Gherghina, Marius Roman, Alexandru Vidican, Emanuel Vidican, Pavel Chirilă, Dan Perju- Dumbravă, Carmen Corina Radu, Ioan- Vasile Leb, Gabriel Gârdan, Marcel Muntean, Claudia Cosmina Trif, Liciniu Câmpean, Cornel Coprean, Cătălin Onicaș.

      Împărțirea pe secțiuni a Seminarului oferă posibilitatea participanților, numeroși, de la un an la altul, să-și prezinte contribuția, în intervalul de maximum douăzeci de minute, așa cum prevede Regulamentul, unanim acceptat. Șase secțiuni sunt stabilite, fiecare cu specificul său, cu problematică, ce așteaptă participare și implicare, cu seriozitate, cu simț critic, cu puterea de receptare a noului, a pătrunderii lui în toate aspectele vieții. Sala A, „Speranța omului pentru sănătatea sufletului și a trupului”, moderatori, Ioan Chirilă și Vasile Astărăstoae, sala B, „Psihologie și Sociologie”, moderatori, Teofil Tia și Adrian Opre, Sala C, „Terapia medico- spirituală”, moderatori, Ștefan Iloaie și Dan- Perju Dumbravă,  sala D, „Decizii bioetice în practica medicală”, moderatori, Elena Toader și Silviu Morar, Sala E, „Anul omagial și comemorativ al Patriarhiei Ortodoxe Române”, moderatori, Ioan Vasile Leb și Gabriel Gârdan, Sala F, „Artă sacră”, moderatori, Marcel Muntean și Marin Cotețiu.

     Organizatori ai Seminarului de Medicină și Teologie, ediția douăzecișipatru, 02 aprilie 2025, sunt Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, Facultatea de Teologie Ortodoxă UBB, Cluj- Napoca, Asociația Medicilor Bistrița- Năsăud, Centrul de Bioetică UBB Cluj- Napoca, Societatea Română de Bioetică, Societatea Română de Istoria Medicinii și Societatea Națională de Inginerie Medicală și Tehnologie Biologică.

      Din conferințele susținute în cadrul Seminarului se desprind, și în acest an, valori inestimabile, precum speranța, nădejdea, lumina vieții, credința. Și pentru ca ele să nu fie uitate, textele prezentate vor alcătui un nou volum al Seminarului. Cu numărul douăzecișipatru, în raftul din față.

Elena M. Cîmpan