Silvestru Leontin Mureşianu, o mare personalitate rodneană

S-a născut în anul 1928 la Rodna. Primele clase primare le face la Rodna, iar studiile liceale au fost întrerupte de război, după încetarea acestuia termină Şcoala Normală şi devine învăţător.
Are o bogată activitate literară, etnografică, istorică. În cadrul unor simpozioane susţine lucrările „Păstoritul în Rodna Veche”, 1969, „Muncile agricole la Rodna” şi „Descântecul cununii”, în 1971, „Cercetarea arhitecturii populare române în subzona Rodna”, 1973. Adună din această perioadă materiale pentru Muzeul Etnografic Rodna, pe care-l ctitoreşte. La „Monografia comunei Rodna”, a profesorului Vasile Petri, redactează capitolul „Datini, obiceiuri şi folclor”. În anul 1996, împreună cu fiul său, prof. Mircea Mureşianu şi cu prof. Rodica şi Emil Bălăi, scoate de sub tipar remarcabila lucrare, „Rodna. Pagini de monografie. Ipostaze istorice, geografice, lingvistice şi culturale”, aceasta fiind prima monografie despre Rodna. Împreună cu prof. Liviu Păiuş publică în „Studii etnoculturale”, vol. II, un reuşit studiu, „Florian Porcius”, iar în 1996 publică „Întoarcerea acasă”, dedicat celor care au luptat în cel de-al doilea război mondial.
Considerată opera cea mai însemnată a lui Silvestu Leontin Mureşianu, „Dicţionar Genealogic Rodnean” ne dă genealogia familiilor din Rodna, începând cu anul 1690 şi până în anul 1990. Sunt 800 de pagini format A4, scrisă pe două coloane. La fiecare familie vedem un scurt istoric despre originea sa, ocupaţii, descendenţi. Pentru această lucrare monumentală învăţătorul Mureşianu a istovit 40 de ani. Lucrarea are foarte multe informaţii, este un document masiv, deosebit de bogat, privind întreaga suflare rodneană. Dicţionarul genealogic ne dă o listă largă de antroponime circumscrise Transilvaniei, însă cu trăsături specifice Rodnei, vechi centru minier, din care s-au adăpat fondul onomastic al localităţilor învecinate. Vedem aici raporturile etnice dintre locuitorii Rodnei de-a lungul a trei secole şi orice locuitor rodnean îşi poate găsi rădăcinile lui. Se pot evidenţia raporturile onomasticii locale cu onomastica românească din Moldova şi Maramureş, sau cu cea maghiară sau german.
Dacă la Maieru îl avem pe marele profesor Sever Ursa drept Patriarhul Cultural al Maierului, aşa cum l-am numit cu ceva ani în urmă, la Rodna, îl numesc pe învăţătorul Silvestru Leontin Mureşianu, Patriarhul Cultural al Rodnei, pentru marea sa contribuţie la prezentarea istorico-folclorică a sufletului ţăranului rodnean. Învăţătorul Leontin Mureşianu are un loc de cinste alături de celelalte mari personalităţi care, într-un fel sau altul, au pus umărul la făurirea istoriei Rodnei, acad. Florian Porcius, memorandistul Gherasim Domide, povestitorul Ion Pop Reteganul, pictorul Florea Guşă, scriitorul Aurel Cleja, părintele Gh. Miulescu. Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Silvestru Leontin Mureşianu nu este doar un dascăl de ţară, ci un intelectual rafinat pentru care lectura este o deprindere organică. Este un observator sistematic care are o solidă capacitate de cercetare şi a ştiut să pătrundă, cu subtilitate şi dăruire, în autonomia şi mitologia Rodnei seculare.