Studii şi cercetări etnoculturale, la ceas aniversar

Anuarul „Studii şi cercetări etnoculturale”, iniţiat şi coordonat de cercet şt. pr. Mircea Prahase, a ajuns la numărul jubiliar 15. Volumul, editat de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, s-a remarcat, de-a lungul timpului, prin texte de foarte bună calitate şi prin colaboratori permanenţi, renumiţi la nivel naţional, amintind aici doar pe acad. Gavril Istrate, pe doctorul Adrian Onofreiu, pe prof. univ. dr. Ironim Marţian, prof. Viorel Rus, prof. dr. Vasile V. Filip, prof. Ioan Seni, cercet. şt. Constantin Catalano etc. Ediţia 2010 debutează la capitolul „Ţara Năsăudului în amintiri” cu studiul Moisiliada – Husariada, tragicomedia eroică al lui Ion Cutova, continuând, la rubrica Coşbuciană, cu materialul semnat de cercet. şt. Constantin Catalano despre traducerile bardului de la Hordou, din Dante. La „Rebreniana”, scriitoarea Elena M. Cîmpan prezintă eseul „Rebreanu – cărări ale operei”, iar criticul Andrei Moldovan readuce în atenţie o parte din scrisorile adresate lui Liviu Rebreanu. Nunta la ţăranul român din jurul Năsăudului este redată de Ştefan Buzilă, iar Teodor Onişor vorbeşte despre necesitatea cercetărilor etnografice în Ţara Năsăudului. Nistor Şimon este readus în atenţia noastră de Adrian Onofreiu, prin studiul „Deducţiune istorică despre înfiinţarea fondurilor scolastice”. Mircea Prahase realizează un portret complex al prof. univ. dr. doc. Iuliu Morariu, cel care a contribuit decisiv la redactarea unor lucrări de referinţă în domeniul etnobotanicii.

Tot la capitolul „Portrete”, prof. univ. dr. Ironim Marţian scrie despre vicarul năsăudean Ioan Nemeş, iar Sever Ursa despre Sever Pop, lingvist de renume european. Radu Sârbu ni-l prezintă pe scriitorul Ofilat Varvari, iar Niculae Vrăsmaş pe tenorul Constantin Pavel.

La rubrica In memoriam, este prezentat un amplu portret, însoţit de ultimul interviu luat de Menuţ Maximinian, doamnei cântecului năsăudean, Valeria Peter Predescu. Tot aici este redat şi Verşul Valeriei, scris de rapsodul Genuca Ceuca, la moartea artistei. Tot In memoriam este materialul dedicat baronului Alexandru Misiuga.

Astra năsăudeană îşi prezintă raportul anual, prin preşedintele Ioan Seni şi prin prof. Pavel Berengea. La rubrica „Varia” ne întâlnim cu materialele semnate de Ioan Lăpuşneanu – despre Muzeul Colegiului Naţional „George Coşbuc” şi despre Şcoala Năsăudeană şi slujitorii ei. Prof. Viorel Rus ne prezintă familiile din comuna Rebra în timpul regimului grăniceresc, Anamaria Meniţoiu vorbeşte despre reuniunea învăţătorilor greco-catolici „Mariana în a doua jumătate a secolului XIX”, iar Cornelia Nicoleta Vlaşin readuce în atenţie statutele pe baza cărora s-au administrat fondurile grănicereşti năsăudene (1851-1876). Un amplu studiu despre relaţia dintre curriculum formal şi interculturalitate asupra minorităţilor naţionale este realizat de Raluca Mărginean şi Ioan Bâcă.

La capitolul „Recenzii cărţi” amintim „Studii şi cercetări etnoculturale” – Victor Ştir, „Monografia Năsăudului” – Radu Sârbu, „Rădăcini împrumutate” – Menuţ Maximinian – prof. dr. Vasile V. Filip, „O istorie a sufletului năsăudean”, coordonator Ioan Seni – Menuţ Maximinian. Prin cele 15 anuare, cercetătorul Mircea Prahase a dovedit, de-a lungul a tot atâţia ani, că judeţul Bistriţa-Năsăud beneficiază de o zestre culturală importantă, atât pe plan naţional, cât şi internaţional, că sufletul ţăranului român este plin de nobleţe şi înţelepciune, că tradiţiile noastre, prin oameni deosebiţi vor dăinui peste veacuri.

Pentru toată această muncă, pentru cărţile de specialitate, pentru oamenii de calitate pe care şi i-a apropiat, pentru studierea şi cercetarea etnoculturii, Mircea Prahase merită felicitat, având convingerea, în acelaşi timp, că prin dăruirea pe care o are pentru arta populară vom beneficia cel puţin până la numărul 30 de experienţa deosebită a profesorului Mircea Prahase.