Cercetarea etnoculturală în vizorul Complexului Muzeal

Nu mai ştim şirul bucuriilor oferite de cercet. Şt. Pr. Mircea Prahase pentru cei care iubesc vatra satului românesc, tradiţiile, identitatea, personalităţile marcante ridicate din popor. Cu dăruire şi profesionalism, profesorul Mircea Prahase, aduce în faţa specialiştilor, dar şi a celor interesaţi de obârşia străbună, volumul 14 din seria “Studii şi cercetări etnocluturale”. Cât de frumos este acasă, unde avem moşteniri care ne covârşesc, ne spune Mircea Prahase, iar doctor Adrian Onofreiu aduce date despre Şcoala din Districtul Năsăud în a doua jumătate a sec. Al XIX-lea. Coşbucianul Constantin Catalano vorbeşte despre marele poet şi admiraţia pentru Dante, , rubrică întregită prin contribuţia lui Ioan Sărăţean. Despre vocaţia culturală a familiei Rebreanu scrie Cornel Cotuţiu, iar folcloristul Liviu Păiuş readuce în atenţia cititorilor opera lui Arteniu Publiu Alexi. Fascinaţia căluşerilor năsăudeni este descrisă de Ioan Seni, preşedinte ASTRA Năsăud, Veronica Ganea vorbeşte despre încăperile satului de altă dată, iar Menuţ Maximinian aduce în atenţie ultimii opincari din Runc, Floarea şi Dumitru Cosmi, ansamblul înfiinţat de Lenuţa Purja la Madrid precum şi un material despre intronizarea episcopului Macarie Drăgoi, cercetător al tradiţiilor din judeţul nostru. Interesant materialul despre chestionarul lui Bogdan Petriceicu haşdeu, semnat de preot Ştefan Buzilă, dar şi autoportretul prof. Dr. Doc. Gavril Istrate la 95 de ani. O altă personalitate marcantă este generalul Leonida Pop, prezentat de Ioan Seni, dar şi academicianul Nicolaie Drăganu, prezentat de Ioan Lăpuşneanu. Nu lipsesc recenziile cărţilor de specialitate, oglindind astfel paleta largă a preocupărilor etnoculturale derulate sub sigla Compelxului Muzeal. Mircea Prahase, împreună cu colectivul de redacţie: cercet. Şef secţie Constantin Catalano, muzeografii florica Pop, Ioan Radu Nistor, Mihaiela Bolog, merită toate felicitările pentru strădania de a reaşeza la loc de cinste viaţa culturală rurală, identitatea noastă ca oameni ai acestor plaiuri pline de bogăţia tradiţiilor nealterate.