De 20 de ani, Mircea Prahase editează „Studii şi cercetări etnoculturale”

Cercetător principal Mircea Prahase, unul dintre cei mai aprigi apărători ai tradiţiilor acestui neam, publică de 20 de ani, la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, „Studii şi cercetări etnoculturale”, anuar care aduce în faţa specialiştilor, dar şi a iubitorilor de tradiţii, frumuseţea spiritualităţii acestui ţinut.
Catalogată de către etnologii din ţară drept una dintre cele mai serioase publicaţii de profil, revista din a cărui colectiv de redacţie face parte şi muzeograful Mihaela Bolog, aduce numărul 20 o serie de eseuri adunate în opt capitole. Cel care a avut grijă ca opera lui Liviu Rebreanu să fie reeditată, Niculae Gheran, scrie un articol interesant – „Glanetaşii printre noi”, în care surprinde legătura pe care fiecare dintre noi o are cu pământul. Constantin Catalano, cel care a avut o viaţă grijă de muzeul din Hordou, vorbeşte despre această instituţie şi influenţa sa asupra comunităţii. Andrei Moldovan vorbeşte despre romanul cel mai iubit al lui Liviu Rebreanu, făcând, până la urmă, o incursiune în opera scriitorului, fiecare roman în parte având ceva unic în peisajul literaturii.
Sub genericul „Mărgăritare ale folclorului şi artei populare din judeţul Bistriţa-Năsăud”, Mircea Prahase face un portret al atmosferei artistice din vatra comunităţilor noastre; Ioan Bâca scrie despre arhitectura rurală, în mod expres despre locuinţele temporare, iar Menuţ Maximinian despre Nunta în Ţara Năsăudului. Adrian Onofreiu readuce în actualitate pe Nestor Şimon; Veronica Oşorheian pe Tudor Jarda, iar Ioan Seni vorbeşte despre bogatul an al Astrei năsăudene, iar Ironim Marţian despre Vasile Naşcu.
Deşi ne-a anunţat că, odată cu acest număr 20, Mircea Prahase se retrage din editarea studiilor, sperăm ca acest lucru să nu se întâmple şi că ne vom bucura şi în următorii ani de apariţia acestei publicaţii căreia i-a dat viaţă şi care merită să „respire” aducându-ne un aer pur al tradiţiilor noastre pe cale de dispariţie. Pentru tot ceea ce a făcut în cele două decenii, pentru vatra satului nostru, Mircea Prahase merită felicitări, cu gândul că lucrurile vor merge mai departe, spre bucuria noastră.