Studii şi cercetări etnoculturale, un brand marca Mircea Prahase

Publicaţia „Studii şi cercetări etnoculturale”, apărută sub egida Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud a ajuns în al 17-lea an de existenţă. În tot acest timp, tom-ul coordonat de cercet. şt. pr. Mircea Prahase a fost un anuar bine primit pe piaţa cercetătorilor culturii tradiţionale. Din păcate, Mircea Prahase anunţă la finalul celui de-al 17-lea număr, printr-un colofon, că se desparte de cititori, fiind ultimul volum. Cu siguranţă cercetătorul mai are multe de spus în acest perimetru etnografic, iar bucuria noastră ar fi întregită dacă această publicaţie ar continua să apară an de an, pentru că ne aduce cele mai frumoase elemente culturale la rubricile „Amintiri despre Ţara Năsăudului”, „Coşbuciana”, „Rebreniana”, „Etnografica”, „Document” sau „Astra năsăudeană”. Poate, dacă ar fi şi cercetători din generaţia tânără aplecaţi spre publicistică lucrurile ar sta altfel.

Timp de 17 ani, Mircea Prahase a dus această muncă de revigorare şi aşezare a tradiţiilor în carte aproape singur. Numărul 17 din „Studii şi cercetări etnoculturale” aduce o serie de informaţii importante de pe întreg palierul etnocultural al judeţului. Revista este dedicată memoriei profesorului Lazăr Ureche, un colaborator constant al studiilor.

La rubrica „Ţara Năsăudului în amintiri”, Maria Onofreiu scrie despre contribuţiile aduse de-a lungul timpului la biografia academicianului Grigore Moisil, iar Iuliu Marius Morariu despre Tănase Todoran, martirul năsăudean, în memoria urmaşilor. Seria „Coşbuciana” continuă cu eseurile renumitului muzeograf Constantin Catalano, iar la „Rebreniana” ne întâlnim cu un alt specialist în domeniu, criticul Andrei Moldovan. La „Filologica” merită amintite textele semnate de Gavril Istrate – „Locul lui Sextil Puşcariu în lingvistica românească” şi al lui Mircea Prahase – „Câteva timpuri de anacolut în opera lui Ion Creangă”. Romana Fetti are un interesant material despre copii Salvei. Pe latura documentară semnalăm studiul „Nestor Şimon – Contribuţii documentare la istoria graniţei năsăudene” – Adrian Onofreiu, şi „Raportul anual la Adunarea Anuală a Societăţii Culturale Astra” – Ioan Seni. Florin Săsărman scrie despre confraţii noştri din Basarabia sub genericul „O rană deschisă pentru România”, iar Ioan Bâca, Adrian Onofreiu, Letiţia Stoleriu despre „Comunitatea de romi din oraşul Bistriţa, consideraţii istorice şi culturale”.

Merită amintite, în acest cadru, recenziile semnate de Ion Buzaşi – „O poetă din Ţara Năsăudului”, făcându-se referire la Veronica Oşorheian, Icu Crăciun – „Academicianul Virgil Şotropa” de prof. dr. Lazăr Ureche, precum şi cele cinci recenzii semnate de scriitorul Victor Ştir la „Monografia Ciceu Poieni”, revista „Cuibul Visurilor”, „Studii şi cercetări etnoculturale”, „Monografia Ciceu Mihăieşti” şi volumul „Testamente din Districtul Năsăud”.

Sperăm că prietenul nostru Mircea Prahase va reveni asupra deciziei şi că va continua această serie de studii şi cercetări etnoculturale măcar până la numărul 20. Este una dintre cele mai importante serii etnoculturale la nivel naţional, biblioteca noastră fiind mai bogată prin prezenţa celor 17 volume.