Târgu-Mureş, oraşul trandafirilor şi al renumitelor clinici medicale

Moto: „Pe Mureş şi pe Târnave nu-i fată să-mi fie dragă!

Numai pe Târnava Mică mi-am găsit o ibovnică”

(Folclor)

Pe Mureş în jos, după oraşul Reghin, capitala viorilor româneşti, urmează Târgu Mureş, reşedinţă de judeţ, oraş cu un anumit parc al trandafirilor, cândva aici, în centrul oraşului, exista un interesant ceas floral cu cadran solar, afişând ora zilei. Oraşul dispune de un institut medical, cu facultăţi diferite, renumite în ţară şi în lume. La clinica de ortopedie dr. Zeno Opriş, fost director al clinicii, împreună cu soţia sa de la Clinica de Pediatrie, mi-au fost pentru familie adevăraţi prieteni de ajutor în multele din momentele dificile din punct de vedere medical, cât am funcţionat la I.A.S. Batoş din judeţul Mureş.

Oraşul dispune de un renumit teatru, cu secţiile română şi maghiară. În fiecare an a participat la Festivalul de Teatru Liviu Rebreanu din Bistriţa. Dispune şi de un ansamblu folcloric, tot cu două secţii, română şi maghiară. Târgu-Mureş dispune şi de aeroport, făcând legătura cu Clujul sau Capitala. Viaţa literară din Târgu-Mureş este datorată în mare parte şi scriitorului Nicolae Băciuţ, director al Editurii Nico, născut la Chiraleş, în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Aici s-a născut, în anul 1938, scriitorul bistriţean Ion Moise.

Despre stagiunea teatrală inedită de la Centrul Municipal Bistriţa, în nr. 11/2008, a Revistei Conexiuni, dl. Gabriel Mihăese scria: „A fost rodul Teatrului Naţional Târgu-Mureş, care nu se dezminte nici anul acesta, dând dovadă de profesionalism şi multă dăruire, prin spectacole ca „Scandal la Operă”, „Clinica Amanţilor”, „Domnişoara Nastasia”, „BUTOIUL CU PRAF DE PUŞCĂ”. Piesele de teatru jucate la Bistriţa au repurtat un real succes. Târgu Mureş se dovedeşte din plin cu cultura sa în centrul oraşelor cu spectacole de teatru. Oraşul Mureş dispune de o fabrică de azot, GRAND HOTEL, echipă de fotbal în Liga I adversară a Gloriei Bistriţa.

Familia A.I.Borgovan a funcţionat în judeţul Mureş la I.A.S.BATOŞ ca şef de fermă, specialitate pomicolă, livrând la export produse care s-au bucurat de o mare căutare în schimbul valutei forte de care ţara avea atâta nevoie în anii 1967-1974.

Din livada intensivă a fermierului A.I.Borgovan, conducerea partidului de atunci a dispus scoaterea din rădăcini a mai multor pomi fructiferi cu rădăcină cu tot şi ambalate în coşuri de nuiele cu pământ au luat drumul Târgu-Mureşului.

Aici pe „cornişă” în grădina din faţa palatului lui Ceauşescu au trebuit plantaţi şi udaţi ca să vegeteze acei pomi fructiferi care erau pe rod. În privinţa udatului acestor pomi ca să se prindă în vegetaţie cu apa nu era nicio problemă pentru că nu-i costa pe activiştii de partid.