Tipic româneşte: Şantiere în peste 50 şcoli. Şcoli reabilitate, fără elevi

Invăţământul preuniversitar  într-un punct de inflexiune – crede inspectorul şcolar general Camelia Tabără

         Problemele învăţământului preuniversitar sunt multe, variate şi ne implică pe toţi. Prcatic nu este casă din Bistriţa-Năsăud şi de oriunde care să nu aibă de a face cu …şcoala şi tot ce reprezintă ea. Peste 5000 de bistriţeni lucrează în sistem, peste 53.000 de copii sunt în sistem, fie că e la grădiniţă, la şcoală, la palatul copiilor etc. Într-o formă sintetică, inspectorul şcolar general Camelia Tabără, a prezentat o serie de date statistice, dar şi vulnerabilităţi ale sistemului, coroborate cu ceea ce-şi propune noul Guvern. Ambiţii sunt multe, soluţii ar fi şi ele, dar printr-un efort comun al administraţiilor naţionale, judeţene şi locale, părinţi, mediu de afaceri, instituţii neguvernamentele etc.

         Educaţia, şi la Bistriţa-Năsăud, are vârfuri prin copiii excepţionali de la informatică, dar are şi puncte slabe, precum absenteismul, violenţa în şcoli, infrastructura etc. E alarmant pentru noi toţi faptul că media judeţeană la testele naţionale trece puţin de 5, iar mai puţin de jumătate dintre absolvenţi trec examenul de BAC.

Descentralizarea învăţământului, incertitudinea clasei a IX-a, învăţământul tehnic – teme(ri)le actuale

„În matematică punctul de inflexiune se defineşte ca punctul în care o funcţie îşi schimbă panta (adică tendinţa de evoluţie). Acest punct nu înseamnă nici minim, nici maxim, ci o altă tendinţă de evoluţie. Contextul legislativ pentru învăţământul preuniversitar din România se află într-un asemenea moment. Legea 1/2011, asumată prin răspundere, este deja  „corectată”  de peste 20 de ori prin  ordonanţe de guvern. Legea are 87 de metodologii de aplicare (legislaţia secundară), dar fără instrumentele  esenţiale de lucru”, a punctat „generalul” Camelia Tabără.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean a explicat, în cadrul Colegiului Prefectural, că punctul forte al noii legi este descentralizarea şi presupune că nivelul de decizie este dat şcolii. „Noua lege stabileşte atribuţii clare Consilului de Administraţie în calitatea lui de organ colectiv de conducere. Acesta emite hotărâri ce vor fi puse în aplicare de către directorul şcolii (acelaşi principiu ca şi un Consiliu Local cu rol deliberativ şi cel al Primarului de rol executiv). Practic în accepţiunea legii directorul este cel care asigură punerea în aplicare a  hotărârilor C.A.  Până  în acest moment nu a apărut Metodologia de constituire şi funcţionare a Consiliului de Administraţie şi nici cea de alegere / concurs a directorului de şcoală (se urmăreşte depolitizarea şi diminuarea imixtiunii din exterior)”, a explicat aceasta.

O altă mare „necunoscută” a momentului sunt ciclurile învăţământului preuniversitar, variantele  fiind  5/5/3 sau 5/4/4 pentru primar, gimnazial şi liceal. Ciclul primar a fost recent „stabilizat” cu clasa pregătitoare la şcoală, ca primă clasă a învăţământului obligatoriu. „În prezent legea stipulează 5 clase pentru învăţământul gimnazial ceea ce este contestat de majoritatea actorilor educaţionali. Instabilitatea mare din învăţământul rural atât din perspectiva resursei umane şi a dotărilor materiale cât şi rezultatele modeste obţinute de elevii şcolilor din rural sunt argumente pentru menţinerea clasei a IX-a la licee şi colegii, cu statut de clasă obligatorie pentru a asigura cele 10 clase de învăţământ obligatoriu”, a argumentat Camelia Tabără.

Nu în ultimul rând, o mare provocare este învăţământul profesional şi tehnic, în condiţiile în care mediul de afaceri reproşează sistemului educaţional o lipsă de flexibilitate a specializărilor dublată de o slabă pregătire a absolvenţilor. Tabără a precizat că unul dintre dezideratele actualui Guvern, în educaţie, este „O profesie pentru fiecare tânăr”.

În Bistriţa-Năsăud, în anul şcolar 2012-2013 sunt 24 unităţi şcolare cu învăţământ tehnologic, fie la nivel liceal, fie postliceal. În învăţământul profesional sunt cuprinşi circa 300 elevi, care se califică în meseriii de zugrav, strungar, sudor, ospătar, frizer – manichiurist, confecţionet produse textile, lăcătuş mecanic, fermier montan, electrician sau mecanic auto.   

La Viţa funcţionează cea mai mică şcoală din judeţ

         În acest an şcolar, în judeţul nostru, reţeaua şcolară cuprinde 114 unităţi cu personalitate juridică, cu 237 structuri, cea mai mare unitate şcolară fiind Colegiul Naţional „ Andrei Mureşanu” din Bistriţa cu 1731 elevi şi cea mai mică - Şcoala Gimnazială  Viţa cu 97  elevi. În cele peste 2600 de clase şi grupe sunt cuprinşi 53.268 preşcolari şi elevi. Un număr de  5.275 de cadre didactice,  personal didactic auxiliar  şi personal nedidactic lucrează în sistem, o armată de oameni dacă stăm să ne gândim. Metodologic, de ISJ BN aparţin şi cinci unităţi pentru educţie incluzivă, cluburile şcolare de la Beclean, Sângeorz-Băi şi Năsăud, Palatul Copiilor din Bistriţa şi Clubul Şcolar Sportiv din Bistriţa.

Tipic româneşte: Şantiere în peste 50 şcoli. Şcoli reabilitate, fără elevi

Baza materială, infrastructura  sau „hardul” şcolilor bistriţene este caracterizat de o mare diversitate de situaţii, a remarcat inspectorul şcolar general Camelia Tabără. Potrivit acesteia, în judeţul nostru sunt multe şcoli care au rezolvat toate problemele de infrastructură şi au dotările corespunzătoare. Totuşi, sunt 57 de unităţi şcolare care au şantiere începute şi neterminate (inclusiv programul campusurilor), împărţite prin tot judeţul.

La majoritatea acestor şcoli, lucrările au fost începute din 2006/2007, câteva în 2008/2009, contractele fiind semnate fie de instituţiile şcolare, fie de administraţiile locale, fie de Inspectoratul Şcolar Judeţean, în funcţie de modul de finanţare. Finanţare care oricum este neregulată, altfel problemele ar fi fost rezolvate. Există proiecte pentru care s-a decontat 0,4% din valoarea contractului, cum este cazul Colegiului Naţional „Petru Rareş” din Beclean. Adică s-a omorât investiţia din faşă.

În alte situaţii, lucrările au fost încheiate, precum la Năsăud, Ciceu Mihăieşti, Livezile, Dipşa, Viţa, Rebrişoara, Rodna,  dar sunt restanţe de plată la constructori.

Tabără a făcut referire şi la investiţii de renovare şi reamenjare în şcoli, care acum nu mai au elevi. Astfel de exemple sunt Chintelnic, Matei sau Monor cu clădiri de poveste şi cu o populaţie şcolară în scădere de la an la an.

„Pornind de la cerinţele programului de guvernare pentru 2013-2016, distribuţia investiţiilor se va face în funcţie de dinamica şcolară prognozată pentru următoarele două decenii”, a completat aceasta. Ce s-ar putea face pentru rezolvarea acestei situaţii: o inventariere corectă şi obiectivă a tuturor situaţiilor existente, a tuturor nevoilor şi o prognoză riguroasă şi obiectivă, printr-o colaborare a ISJ BN,   în parteneriat cu Prefectura, Consiliul  Judeţean şi Direcţia Judeţeană de Statistică.

          Rezultatele şcolare apar acolo unde profesorii sunt titulari

       Inspectorul şcolar general a explicat, în şedinţa Colegiului Prefectural, că un indicator al stabilităţii unei şcoli îl constituie procentul de titulari din numărul total de cadre didactice al unei şcoli. „Practic fără titulari nu se poate obţine continuitate la clasă şi actul didactic, rezultatele elevilor sunt  afectate în mod negativ. De exemplu, Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” are un scor de stabilitate de 83%,  iar în cealaltă extremă este şcoala din Miceştii de Câmpie, unde doar 31% dintre profesori sunt titulari”, a explicat şeful ISJ. Aceasta a adăugat că apar probleme când matematica este predată în patru ani de patru profesori sau mai grav, când profesorul pleacă la jumătatea anului!

         O soluţie pentru a face învăţământul atractiv pentru absolvenţilor bine pregătiţi este motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului social prin salariu, respectarea demnităţii şi autonomiei profesioanale.

Premii internaţionale / promovabilitate scăzută la BAC!

În anul şcolar 2011- 2012, 97 de elevi bistriţeni au participat la toate disciplinele de învăţământ la care se organizează olimpiade naţionale, întorcându-se cu şase premii I, două premii II, un premiu III, la care se adaugă trei premii speciale şi 12 menţiuni.

„Elevii din judeţul Bistriţa – Năsăud au excelat şi la olimpiadele internaţionale obţinând trei medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Informatică, Balcaniada de Informatică şi Olimpiada Pluridisciplinară din Yakutia prin elevul Rareş Buhai, un premiu I la Olimpiada internaţională de limbă, literatură şi cultură maghiară pentru elevii din gimnaziu şi liceu „Apáczai Csere János” Satu Mare – eleva Szekeres Ilma, un premiu II la Olimpiada internaţională de limbă, comunicare și literatură română – eleva Vancea Mihaela, o menţiune prin elevul Fustos I. Raymond Ervin la Olimpiada internaţionale de limbă, literatură şi cultură maghiară pentru elevii din gimnaziu şi liceu „Apáczai Csere János” Satu Mare”, a prezentat Camelia Tabără.

       Astea e partea fumoasă, pe care şi-ar dori-o, probabil, toţi elevii, părinţii şi cadrele didactice. Din păcate, marea masă a elevilor din judeţul nostru e de 5 la finele clasei a VIII-a sau nu trece examenul de bacalaureat.

La examenul de bacalaureat din vara lui 2012, la noi în judeţ s-au înscris 3376 de candidaţi dintre care au obţinut notă de trecere 1287, reprezentând 41,57%. An de an promovabilitatea scade… La examenul de evaluare naţională s-au înscris 2948 de elevi, iar media de promovare a examenului la nivelul judeţului a fost de 5,39.

„Fiţi exigenţi cu eliberarea scutirilor!”

        Camelia Tabără cere Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud să transmită medicilor de familie să fie mai exigenţi în ceea ce priveşte scutirile medicale pentru motivarea absenţelor şcolare. În opinia, inspectotului şcolar general, în unele cazuri, aceste scutiri se eliberează cu lejeritate.

        „Un indicator al prezenţei elevilor la şcoală sunt totalitatea absenţelor înregistrate în catalog prin proceduri specifice, reglementate de MEN. În sistemul centralizat de date statistice BDNE s-au înregistrat în semestrul I al anului şcolar 2012-2013 un număr de 8,64 absenţe /elev din care  4,55 absenţe / elev motivate.  Din analiza datelor se observă  însă o distribuţie diferită pe cicluri de învăţământ, un număr mai mare fiind dat de absenţele elevilor din liceu zi şi seral. Rezolvarea absenteismului necesită   colaborare şi cooperare  cu alte servicii publice deconcentrate şi alte instituţii. Societatea trebuie să-şi unească eforturile pentru atingerea dezideratului  Nici un elev pe stradă!”, a mai spus şeful ISJ BN.  Tabără a precizat că parteneri în combaterea absenteismului sunt Poliţia, Jandarmeria, DSP şi Agenţia Judeţeană pentru Plăţi si Inspecţie Socială.

Peste 800 cazuri de violenţă în şcoli înregistrate în primul semestru

În primul semestru al anului şcolar 2012-2013, la nivelul judeţului nostrum au fost înregistrate  804 cazuri de violenţă în şcoli. Este vorba despre violenţe fizice uşoare, fără arme (lovire) -  201 cazuri, violenţă verbală (insulte grave, ameninţări, instigare la violenţă) - 292 cazuri, violenţă fizică cu arme albe -  12 cazuri,   vătămare corporală gravă  - două cazuri,  distrugerea bunurilor şcolii sau a altor persone - 76 cazuri. În 14 cazuri a fost depistat consum de alcool şi stupefiante. 

“Aceste cazuri au ajuns la Cabinetele Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică,  consilierii şcolari oferind  atât agresorilor cât şi victimelor următoarele   servicii de asistenţă psihopedagogică: consilierea elevilor, a părinţilor acestora, a cadrelor didactice din şcoli, monitorizarea comportamentelor  acestor elevi  pe perioada  semestrului II,  cuprinderea acestora în programe de intervenţie”, precizează Tabără.

Cea mai bună metodă rămâne prevenţia, prin extinderea activităţilor extraşcolare. Practic, să consumăm energia copiilor şi …timpul liber cu sport, cultură, voluntariat!