Tradiţie şi spiritualitate năsăudeană

Conducerea Muzeului Grăniceresc Năsăudean, director prof. dr. Dan Lucian Vaida, a organizat, joi, 9 decembrie, începând cu ora 11.00, manifestarea intitulată „Tradiţie şi spiritualitate năsăudeană”.

Inaugurarea casei tradiţionale năsăudene a fost prima acţiune din programul zilei, care s-a materializat printr-o sfeştanie oficiată de preoţii Georgică Cira şi Crin Triandafil Theodorescu, în prezenţa unui numeros public: primarul oraşului, ing. Dumitru Mureşan; prof. dr. Mircea Prăhase, prof. Gheorghe Marinescu (fost primar al Bistriţei), Silvius Ovidiu Chiş – director Complex Muzeal Judeţean BN, prof. Ioan Seni, prof. Ioan Lăpuşneanu, prof. I.R. Nistor, prof. Radu Băeş, prof. Ştefan Grumezea – director Biblioteca Orăşenească „Veronica Micle” Năsăud, familia de dascăli Lucreţia şi Ioan Mititean, prof. Pavel Berengea, preot paroh Leon Pop, prof. Liviu Păiuş, dr. Vasile Tutula, elevii claselor a IX-a de la Grupul Şcolar Silvic, precum şi mulţi alţii.

Directorul Muzeului Grăniceresc Năsăudean, Dan Lucian Vaida, a informat despre provenienţa casei tradiţionale, adusă cu mare grijă la Năsăud, după ce a fost demontată în Ilva Mare, având o vechime de peste două sute de ani, aşa cum au mărturisit proprietarii de la care a fost cumpărată. Este compusă din trei trepte din piatră la intrarea în târnaţul care înconjoară faţa şi lateralele casei din care se intră în tinda cu plita, cuptorul şi hornul sobei, încăpere din care se intră în cele două camere: cea de parade din faţă şi cea de zi, care comunică cu o cămară. Obiectele care o împodobesc au fost achiziţionate în parte de la vechii proprietari, dar în cea mai mare parte au fost donate prin grija profesorului Ioan Seni şi a elevilor săi, dar şi din „zestrea” muzeului năsăudean.

Apoi s-a trecut în una din sălile muzeului, la vernisarea expoziţiei foto „Ţăranul năsăudean la început de secol XX”, o expoziţie cu totul deosebită, cu fotografii inedite, reprezentând familii din zona Năsăudului, bătrâni, tineri, copii, cu ţinute de vară sau iarnă, care purtau podoabe tradiţionale (salbe, mărgele etc.). cele 30 de imagini au fost selectate din mai multe negative foto din anul 1930, executate de fotograful Istvan Totoi, recuperate de profesorul Ioan Radu Nistor şi prelucrate prin tehnologii moderne de Dumitru Rotari, reproduse apoi pe pânze şi expuse în sala muzeului. Din păcate nu s-au păstrat notiţe din care să poată fi identificate personajele.

Laudativ la activitatea angajaţilor muzeului năsăudean, prof. dr. Mircea Prăhase şi alţii.

Manifestările au continuat în sala de conferinţe cu vizionarea filmului documentar „Satul Şanţ” realizat în anul 1936 de către Dimitrie Gusti, prezentat de cercetătorul ştiinţific Mircea Prăhase. Apoi, de la ora 14.00, până la lăsarea serii s-a desfăşurat sesiunea de comunicări moderată de directorul muzeului, dr. Dan Lucian Vaida. Au conferenţiat prof. Liviu Păiuş – Sate moldovene aparţinând fostului Regiment de graniţă; dr. Caludia Septimia Savău – Protocolul despre buna învoire la căsătorie din comunitatea Tiha Bârgăului (1895-1897); Ioan Seni – 150 de ani de la crearea Astrei. Pagini astriste năsăudene; prof. Pavel Berengea – Aspecte privind viaţa spirituală a locuitorilor de pe Valea Ilvelor la sfârşit de secol XIX; Ioan Lăpuşneanu – Şcoala năsăudeană şi slujitorii săi: preot Crin Theodorescu – Peştera Tăuşoare din Munţii Rodnei, perspectivă turistică şi lingvistică; Ana Maria Nemţoiu – Biblioteca Reuniunii „Mariana” în perioada Comitatului; Cornelia Vlaşin – Situaţia fondurilor grănicereşti în timpul dualismului; „Adrian Onofreiu – Meseriaşii în Năsăud în a doua jumătate a sec. XIX şi începutul de sec. XX şi dr. Gheorghe Pleş – O fructuoasă interferenţă: Şcolile Năsăudului şi Academia Română.

Concluziile s-au „tras” la o socializare asigurată de gazdele manifestării.