Un Actor – Florin Piersic / Un Spectacol – Verein Romania / Un Roman – Actor - Anthropos VI

7. 16:00

…mă întorc guardian la intrarea de la toaletă, aşteptându-l pe Actor… baiatu’ body-guard, ce mai?... dar sunt cu ochii pe ceas, din 30 în 30 de secunde… e deja 16:00… oare trebuie să înţelegem totul, eveniment, emoţie, spaţiu, Actor, myth, pornind de la Spaţiu? De la Timp? De la Cauzalitate? „Event, Emotion, Space, Actor, myth beginning from Space? From Time? From Causality?”… nu există deci Spaţiu Absolut, şi nici Timp Absolut şi nici Causalitate Absoluta „der Raum, die Zeit, die Kausalität, die Ursache, sind nichts…” fiindcă sunt necesare energii, evenimente, emoţii, o densitate de emoţii, şi schimbări care se desfaşoară în interiorul lor… dar mă întreb oarecum torturat, dacă dispun eu oare de Fiinţa Spaţiului sau Fiinţa Timpului? De Fiinţa Cauzalitaţii? „Verfüge Ich über das Sein des Raumes? Über das Sein der Zeit? Über das Sein der Kausalität?”... din nou cu ochii pe ceas… Gosh!!! E 16:03!!! Timpul, timpul este impersonal „das Man“ - Fiecare este Celălalt şi nimeni nu este el însuşi - doar eu îmi muşc buzele în acest acum „das Jetzt“ şi în acest aici „das Hier”… in hic et nuncul pre-toaletic… dar Timpul este Temporal „die Zeit ist Zeitlich” iar Spaţiul este Spaţial „der Raum ist Räumlich” iar Cauza este în efectul produs „Wirkungsursache” care împreună mă definesc, sau mă redefinesc în temporo - spaţialitatea care o străbat şi care mă strabate… în acum şi aici, în „hic et nunc-ul” lumii, al istoriilor, de fapt al unei lumi, de fapt al unei istorii, de fapt al unui local, a unui local ce prin Actor poate deveni o scenă, o scenă de-o seară, cel puţin de-o seară, dar de ce nu mai mult… deci dacă încerc să mă redefinesc pe mine, atunci trebuie să-i redefinesc, şi pe cei pe care îi însoţesc sau pe care îl însoţesc, dar care mă domină, mă înlănţuie în ceea ce este El - the Actor…