Un Actor – Florin Piersic / Un Spectacol – Verein Romania / Un Roman – Actor - Anthropos X

10. 16:15

- „Actor, este, aşaa, daa, 16:15”, răspund ca eliberat din ciudata orbire anterioară…

- „Deci începem machiajul, cu make-up-ul, buun!” zice cu o voce la limita audibilului… ciudat, acum văd bine, probabil trebuie să mă dezmeticesc puţin, inspir profund, mâinile pe masă ca într-o redistribuire de gravitaţie, ca o necesară re-centrare de mine înspre mine însumi, ca o necesară opunere a uitării de mine însumi, o negaţie a lui a fi de mine însumi, un gen de „Seinsvergessenheit”… ca într-o încercare de a pragmatiza o philosophie probabil dincolo de individ… de lumile exterioare pline de zgomot, agitaţie, gestures, iluzii… dar El, El Actor, este Creatorul de asemenea phenomene, El Actorul e Phenomenologul iluziei, al uitării, al visării, El Transfiguratorul de emoţii, de percepţii, de orbiri poate…

… El, aici, acum, El prezent “in Anwesenheit” la nici doi metri de mine, El celebru, El Cineva, un deja-cunoscut în lume „Schon-Bekannte in der Welt”, de fapt mereu-deja-cunoscutul, un fel de „Immer-Schon- Bekannte“ şi, la urma urmei, Cel-mai-cunoscut „das Bekannteste”… ceasul, daa, ceasul, instinctul intern din Human… daa, ceasul... instinctul prim al temporalităţii „Zeitlichkeit-Instinkt”… aşaa, nu au trecut nici măcar două minute… cine spunea oare că timpul, temporalitatea e doar percepţia noastră subiectivă, reprezentarea lumii evenimentelor?...