Un scriitor polivalent și prolific

Neobositul și neastâmpăranul Mircea Ioan Casimcea, scriitor polivalent și prolific (având la activ vreo 25 de volume de proză, poezie, teatru, publicistică), a mai scos o carte! O carte de publicistică. Modest intitulată Însemnări culturale, cartea are și un subtitlu: Articole culturale. Recenzii. Interviuri. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2021.Volumul conține 25 de articole, 24 de recenzii şi 4 interviuri. În total, 53 de titluri.
"Orice aniversare dragă implică satisfacție, mulțumire și mândrie, nostalgie temperată, precum și nădejdi repede transformate în certitudini", crede și afirmă cu convingere scriitorul turdean (turdean prin adopție, de peste 60 de ani, țin să precizez, de când s-a stabilit în orașul de pe malul Arieșului, căci este originar din Dobrogea. Mai exact, din comuna Casimcea, județul Tulcea"). Iar satisfacția, mulțumirea și mândria de care vorbește autorul i se trag din anii petrecuți în cea mai mare instituție de cultură din municipiul amintit deja, azi Teatrul Național "Aurerliu Manea": unde a muncit aproape 30 de ani, mai întâi ca secretar literar, apoi ca director, funcție din care s-a și pensionat. Cea mai frructuoasă perioadă din viața lui, după cum însuși mărturisește.
Reușitele sale din această perioadă sunt numeroase și consistente, imposibil de cuprins într-o recenzie obișnuită, dar vom aminti totuși câteva. La Turda l-a cunoscut pe Valeriu Bartolomeu Anania, o personalitate de anvergură europeană: teolog, scriitor și cărturar: Și asta s-a întâmplat în anul 1992, când la teatrul rurdean a avut loc, în prezența autorului, premiera piesei "Hoțul de mărgăritare" de Valeriu Anania, în regia lui Marin Aurelian. Succesul a depășit toate așteptările! La un an după acest eveniment, Bartolomeu Anania a fost ales Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, iar în 2004, Mitropolit al Clujului, Alba Iuliei, Sălajului, Maramureșului și Sătmarului, rămânând, astfel, tot restul vieții sale un prieten statornic al teatrului din Turda.
"Mitropolitul și scriitorul Bartolomeu Valeriu Anania rămâne o personalitate de prim rang în viața spirituală și literară românească, scrie Casimcea, așa cum i-a prezis în tinerețe fostul său profesor de anatomie de la Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj, cunoscutul prozator Victor Papilian: «Văd că ești născut să strălucești»."
Evenimentele se succed cu repeziciune și la Turda, și lui Mircea Ioan Casimcea nu-i scapă nimic, consemnează totul, așa cum îi stă bine unui cronicar profesionist. La sfârșitul anului 2013, ca să ne menținem în atmosfera evenimentelor de cultură și artă, au fost puse bazele Asociației Culturale "Pavel Dan", al cărei președinte este Aurel Podaru, "blindat", ca să zicem așa, de trei vicepreședinți, un secretar și un membru plin, doi supleanți, având ca obiectiv permanent promovarea operei lui Pavel Dan. În 2 octombrie 2014, are loc prima ediție a Colocviilor Pavel Dan, cu participarea unor scriitori importanți din Cluj, Turda, Bistrița și Beclean, iar în5 201 apare primul număr al revistei "Paveldaniștii", revistă semestrială de cultură editată de Asociația Culturală "Pavel Dan", avându-l ca redactor-responsabil pe Aurel Podaru, iar secretar de redacție pe Mircea Ioan Casimcea. În 2017, la Turda apare o nouă revistă de cultură, cu ritmicitate lunară, "Ecouri", care a ajuns deja, iată, în cel de-al patrulea an al existenței sale. Redactor șef, Emil Hălăștuan, susținut de o redutabilă echipă de redactori, dar și colaboratori pe măsură. Mulți, da buni, vorba ceea.
Monumentul dedicat lui Pavel Dan, realizat de artistul plastic Petru Tegla, fiu al satului, este o lucrare cu o triplă trimitere: spre imaginea lui Pavel Dan-omul, spre personajul său emblematic, Urcan bătrânul, și spre scris. Lucarea este amplasată în curtea Școlii Gimnaziale Tritenii de Jos și va fi dezvelită în toamna acestui an.
Alte însemnări: "Scriitorul–vulcan: Constantin Cubleșan", unde putem citi, printre altele: "Curios și tenace, explorează dezinvolt piscuri ale creației literare naționale, domenii necunoscute, mai puțin cunoscute, unele acoperite cu uitare sau dezinteres, deseori avântul său creator se desfășoară în ducatul epicului și liricului, cât și al limpezirii memorialisticii". Și mai scrie Mircea Ioan Casimcea despre "Ziua Limbii Române", marcată la Liceul Teoretic Pavel Dan din Câmpia Turzii, despre activități culturale dedicate Centenarului Marii Uniri, la cele două licee din Câmpia Turzii și la Colegiul Național Mihai Viteazul Turda, despre întîlniri ale elevilor cu scriitori clujeni, turdeni, bistrițeni, blăjeni etc. Despre Ziua Culturii Naționale, prin astrul ei strălucitor – Mihai Eminescu, despre triplul centenar la Colegiul Național Mihai Viteazul din Turda: 100 de ani de învășământ liceal românesc la Turda, 100 de ani de la intrarea lui Pavel Dan ca elev al acestui liceu ("Regele Ferdinand", cum se numea atunci, îndată după Marea Unire), 100 de ani de la nașterea profesoarei de limba și literatura română Eugenia Popa, în prezența sărbătoritei; despre un alt profesor turdean, Valentin Vișinescu, autorul unui număr impresionant de monografii, despre preotul Gheorghe Gotea, protopop al Turzii, un vrednic slujitor al lui Dumnezeu și cetății, după cum afirmă autorul acestui volum, despre celebra dinastie Rațiu, despre mănăstiri din Nordul Moldovei, pagini în care găsim, printre multe altele, următoarea însemnare: "Întâia mea convingere a fost aceea că în zidurile falnicelor mănnăstiri, în vopseaua picturilor murale și a frescelor sălășluiesc Credința și Speranța românilor. Când bat clopotele mînăstirilor, fețele sfinților și ale îngerilor capătă chipul strămoșilor noștri, ale căror umbre albe se întorc la coarnele plugurilor, la turmele de oi, la oastea cea mare a țării, adunată pe câmpurile de luptă și la hotarele trecute de multe seminții, aduse de interese vrăjmașe".
Și mai scrie Mircea Ioan Casimcea despre Teodor Murășanu, profesor, scriitor, editor, traducător, animator cultural de rară vocație, la 130 de ani de la naștere și 55 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.
La secțiunea RECENJZII, Mircea Ioan Casimcea pune sub lupă, cum spuneam deja, nu mai puțin de 24 de cărți: poezie, proză, teatru, publicistică etc. Cărți semnate de Ioan Bembea, Virgil Deceanu, Dafin Mureșeanu, Pr. Grigore Marchiș, Delia Oltea Rusu, Ștefan Mihuț, Gabriela Leoveanu, Adrian Țion, Eugen Albu, Aurel Podaru,Valeriu Anania, Dumitru Cerna, Ioan Pavel Azap.
Despre Albumul memorial Viorel Știrbu, recenzentul menționează următoarele: "Cartea – un album memorial, cum ni se relevă în titlu – cuprinde o diversitate de texte și o bogată iconografie. Omul, scriitorul, soțul, tatăl, prietenul, colegul de școală, de muncă, politicianul abia vădit se detașează distinct, pentru a recompune personalitatea celui care a fost Viorel Știrbu în copilărie lângă părinți, în școlile din satul natal, din Zalău, la facultatea din Cluj, în felurite funcții din realitatea cultural-artistică la Turda, Piatra Neamț, în final la București, unde a lucrat cu demnitate în câteva instituții remarcabile."
Dumitru Cerna, un alt dobrogean "ardelenizat" la Turda, este autorul volumului de proză scurtă, prima sa carte de proză swcurtă, "Portretul și alte povestiri" (Casa Cărții de Știinșă, 2017), despre care Casimcea ne spune cum că "În majoritatea schițelor și povestirilor autorul folosește cu abilitate fantasticul, simbolul, absurdul, cât și unduiri lirice, prin ultimele exprimându-se lejer poetul, care face casă bună cu prozatorul. Acest portret relevă simbolic prima proză din carte, intitulată chiar "Portretul". Personajul principal, povestitorul, se numește El, autorul portretului este Pictorul, numai soția și fetița personajului principal au prenume autohtone, Maria, respectiv Cristina. Fantasticul își face prezența din primele fraze, când cititorul află că El, în urmă cu mulți ani, își taie din neatenție, cu lama, negul de sub bărbie, în timpul bărbieritului, însă rana apare pe buza inferioară. Mai curios, în portretul din ramă semnul roșu irumpe la tâmpla dreaptă, fenomen neimaginat de Pictor. Acest semn dispare din portret după decesul lui El, prilej pentru Maria să explice miraculoasa întâmplare prin acțiunea luminii asupra petelor roșii. Straniul fenomen nu poate fi explicat prin detalii verosimile, de aceea el este limpezit numai cu ajutorul fanteziei cititorului avizat." (Op. Cit., pag. 182-183).
Ultima parte a cărții este rezervată interviurilor cu Cătălin Grigoraș, directorul Teatrului Național Aureliu Manea Turda, prof. Eugenia Popa, la centenar, prof. Maria Gavrilescu Rousselot, profesorul și scriitorul Ioan Bembea.
"A doua ediție a Festivalului Internațional de Teatru, Turda, 2018, ne introduce Casimcea în atmosfera discuției ce urmează, s-a constituit într-un eveniment artistic emblematic pentru viața culturală a municipiului de pe malurile Arieșului. Mai mult, această ediție, sunt convins, a depășit evident prima ediție în ceea ce privește numărul trupelor prezente, dar și calitatea spectacolelor. Mă refer, firește, prin comparație la prima ediție, din septembrie 2017, care, de fapt, ea însăși a constituit o izbucnire cultural-artistică ne mai petrecută la Turda. Teatrul turdean a fost în sărbătoare, creând astfel un eveniment de mare rafinament artistic, oferind în sala mare și în sala Studio a teatrului nostru – sala Studio pentru întâia oară edificată în foaier -, la Fabrica de bere, la Salină, în curtea interioară a Muzeului de Istorie, la Centrul cultural Tour d"Art, la cafeneaua Papion, la cafeneaua teatrului, în parcul central, pe pietonalul din Centrul Civic, dar și pentru prima oară la noi, în automobil." Microfonul este preluat de cel intervievat: "- Festivalul Internațional de Teatru de la Turda se dorește a fi un festival dedicat artelor spectacolului. Cred că tot ce este spectaculos și are valoare își poate găsi un loc la Turda în festival. Lansările de carte sau recitalurile sunt elemente de rafinament artistic și sper să găsim posibilitatea ca la edițiile următoare să dedicăm o întreagă secțiune acestor manifestări. Pentru noi, faptul că în mijlocul nostru a fost Emil Boroghină – cel care a inventat la Craiova cel mai mare Festival Shakespeare din lume – a însemnat o mare bucurie și un câștig pentru festivalul nostru. Tot aici, la Turda, încercăm să construim o platformă de dialog între artiști, producători, manageri sau impresari."
În 2019, profesoara de Limba și Literqatura Română, Eugenia Popa, de la Colegiul Național Mihai Viteazul din Turda a împlinit 100 de ani! Despre acest eveniment, într-un interviu realizat de același Mircea Ioan Casimcea. Cu această ocazie sunt amintiți câțiva foști colegi de cancelarie și foști elevi ai profesoarei sărbătorite: Petre Suciu, primul director al Liceului Regele Ferdinsand, Teodor Murășanu, profesor poet, prozator, dramaturg, traducător, editor, prozatorul Pavel Dan, filosoful Grigore Popa, prof. Mihai Iosivaș, scriitorul Ion Cârja Făgădaru, juristul Ioan Cerghizan, foști elevi din perioada interbelică, dar și mai tinerii profesori, colegi de cancelarie ai Eugeniei Popa: Nicolae Hristea, Vasile Langa, Valeria Trif, Rodica Moldovan, Ligia Pop, Elena Prada, Ioan Onacă, director în trei mandate..
Profesorul și scriitorul Ioan Bembea (fost primar al municipiului Turda): "un prolific și important scriitor, o prezență bine definită între creatorii turdeni, a căror valoare este cunoscută și recunoscută în lumea culturală și literară. Autorul unor cărți cu profil monografic dar și scrieri beletristice și de critică literară."
Un aristocrat al cuvântului scris și rostit, Mircea Ioan Casimcea, aflat în al 85-lea an al vieții sale, continuă să-și surprindă mai mereu cititorii. Și asta, nu de azi, de ieri, ci de vreo 40 de ani, de la debutul său editorial cu o carte de proză scurtă. Surprinzător de bună!