“Prezenţe culturale”, o preţioasă carte-document

Născut pe meleaguri tulcene, şcolit la Constanţa (studii liceale) şi Cluj (Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolzai), Mircea Ioan Casimcea s-a stabilit, prin anii '50, la Turda, unde trăieşte şi în prezent. Aici a fost, pe rând, profesor, directorul Bibliotecii Minucipale “Teodor Murăşanu”, preşedintele Comitetului Municipal de Cultură, directorul Teatrului de Stat, de unde s-a şi pensionat.

A scris ţi publicat 4 romane, 6 volume de proză scurtă, 3 volume de poezie, 3 cărţi pentru copii şi 3 de publicistică. La care se mai adaugă colaborarea la 10 volume colective.

Rrecent, i-au apărut, concomitant, alte două cărţi: Prezenţe culturale, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, şi un volum de proză scurtă: “Ajustarea destinului”, Editura Dacia XXI, colecţia Prozatori contemporani. Un scriitor prolific şi interesant, despre care poetul, prozatorul, eseistul, criticul şi istoricul literar Constantin Cubleşan scrie undeva: “Cu fiecare nou volum al său, în ultimii ani, a demonstrat o anume ritmicitate în scris şi în tipărirea de cărţi, nu numai de proză, demnă de invidiat. Mircea Ioan Casimcea ne apare ca un scriitor care şi-a dobândit de-acum plenar personalitatea. Scrie lejer, practicând un discurs narativ fluent, antrenant şi de o oarecare rafinare a verbului, cu care îi şi place, de altfel, să se joace, cultivând comentariul eseistic, relatarea evenimenţială bine ambalată în viziuni ce frizează în egală măsură canonul realist ca şi cel de natură fantastic, pozând uneori într-un polemic demitizator al formulelor romantic, desuete…”

Volumul “Prezenţe culturale”, despre care vom vorbi în continuare, adună între copertele sale un studiu monografic al revistei “Pagini literare”, recenzii de carte, cronici dramatice, interviuri şi diverse articole.

În iunie 1933, la Brad lua fiinţă, din inţiativa poeţilor Emil Giurgiuca şi George Boldea, revista “Abecedar”. Format mic, cu apariţie săptămânală. După doar şapte numere, revista se mută (în iunie acelaşi an) la Turda, unde celor doi redactori li se alătură Teodor Murăşanu (professor, poet, prozator, traducător, editor de ziare şi reviste, un animator cultural de anvergură), Mihai Beniuc şi Pavel Dan. În scurtă vreme, revista adună în jurul ei colaboratori de marcă, printre care: Emil Cioran, G. M. Zamfirescu, Eugen Jebeleanu, Emil Isac, Octavian Şuluţiu, Romulus Demetrescu, Grigore Popa, Radu Brateş şi alţii. (Important de ştiut pentru bistriţeni, ca să deschidem o mică paranteză, e faptul că în această revistă se produce debutul literar al profesorului năsăudean Octavian Ruleanu).

Un an mai târziu (1934), revista “Abecedar” îşi încetează activitatea şi în locul acesteia apare o nouă revistă, cu un alt format şi cu număr sporit de pagini, intitulată “Pagini literare”. Abia în nr. 1 al anului III de apariţie al revistei este menţionat colectivul de redacţie, alcătuit din 6 tineri şi foarte tineri scriitori: V. Beneş, Mihai Beniuc, Romulus Demetrescu, Teodor Murăşanu, Grigore Popa şi Yvone Rossignon. Colaboratorilor revistei “Abecedar”, pomeniţi mai sus şi mutaţi cu arme şi bagaje la noua revistă, li se alătură: Ion Agârbiceanu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Virgil Carianopol, Gherghinescu Vania, Teohar Mihadaş (fost profesor la Bistriţa), Ionel Neamţu, Octavian Ruleanu.

Continuând drumul început de “Abecedar”, revista “Pagini literare” se înscrie pe linia înnoirii literaturii şi a întregii culturi româneşti. “În ce mă priveşte, scria Teodor Murăşanu în primul său articol din revistă, eu cred în spontaneitatea şi în predestinarea talentului poetic. Dar nu cred în talentul lipsit de un înalt ideal”, pledând în continuare pentru promovarea specificului naţional în literatură şi artă, şi încurajând tinerele talente.

În cei 9 ani de exitenţă (1934-1943), revista a publicat poezie, proză, fragmente de piese de teatru, traduceri (în special din poeţii maghiari), texte de istorie şi critică literară, artă plastică, filosofie, istorie, lingvistică, pedagogie, învăţământ, contribuind astfel la “insurecţia literară care se produce în Ardeal, în primăvara anului 1933”, efervescenţă “care a adus câteva colori noi în peisajul întregii literature româneşti de azi” (Ion Chinezu)

În următoarea secţiune a cărţii, “Recenzii”, Mircea Ioan Casimcea îşi grupează consemnările critice scrise şi publicate de-a lungul anilor pe marginea unor apariţii editoriale semnate de scriitorul turdean Valentin Vişinescu, de artistul plastic Cornel Vana, tot turdean, Adrian Ţion, născut la Turda, Aurel Podaru, şcolit în oraşul de pe malul Arieşului, cărţile centenarului Pavel Dan, cartea profesorului Ioan Bembea despre preotul martir Ioan Opriş, „Litaratura română pntru copii până la 1940” de Olga Morar, “Erezii, controverse şi schisme în Creştinismul secolelor I- IX “ de Daniel Nicolae Vălean, preot la Turda, despre “Martorul” jurnalistului şi scriitorului clujean Valer Chioreanu ş.a. Aprecieri critice pertinente, la obiect.

Mircea Ioan Casimcea a fost, o bună perioadă de timp, directorul Teatrului de Stat din Turda, perioadă în care a scris şi publicat nu mai puţin de 25 de cronici dramatice la spectacole realizate în această instituţie după pisele autorilor: Horia Lovinescu, Ion Lucian, Mihail Sorbul, Aldo Nicolaj, Miruna Marin, Phillippe Faure, Horia Gârbea, Eugen Apostol, Anatol Pânzaru,, J. B. Priesty, I. L. Caragiale, Pirandello, Mrozek, D. Solomon, Christian Palustran, Victor Eftimiu, Ion Băieşu, Virgil Deceanu, Moliere, Astrid Lindgren, A. P. Cehov, George Astaloş, Alexandr Ghelman.

La secţiunea “Interviuri”, autorul volumului despre care vorbim provoacă la discuţii autorităţile locale (primar, viceprimar), abordând “chestiuni arzătoare la ordinea zilei”, oameni de teatru (din ţară şi străinătate) cu care instituţia de profil turdeană se afla în derularea unor proiecte de colaborare. Sunt intervievate, de asemenea, feţe bisericeşti implicate în activităţi culturale, sociale şi misionare din municipiile Turda şi Câmpia Turzii. Dialoguri vii, interesante, atrăgătoare, care surprind evenimente, gânduri, justificări, schimbări, obsesii, speranţe, retrospective şi perspective culturale. Reporterul Mircea Ioan Casimcea este politicos, bland cu interlocutorii săi, dar şi incisiv când este cazul.

În fine, ultima secţiune a cărţii, “Articole diverse”, se citeşte cu aceeaşi plăcere cu care lectorul a parcurs-o până aici. Textele, de mare diversitate tematică (învăţământ şi cultură, spiritualitate, probleme sociale, presa locală, bibliotecile publice ş.a.m.d.) sunt unitare din punct de vedere stylistic şi al artei scriitorului de a le prezenta cititorului. Care cititor trăieşte din plin bucuria lecturii!

Una peste alta,“Prezenţe culturale”, o carte de aproape 300 de pagini şi de o elegantă ţinută grafică, rămâne un preţios document literar despre oamenii, locurile şi evenimentele culturale din Turda şi nu numai. Un document oferit cititorului de azi şi de mâine, cu încredere în pueterea cuvântului scris, a dialogului, întru propăşirea spiritului.