Valea Bârgăului între anii 1940-1944 – o carte scrisă de regretatul prof. George Vasile Raţiu

„În noua Europă se pune problema reconcilierii, dar nu se poate uita!”, pentru că generaţiile tinere trebuie astfel educate încât să nu se repete faptele reprobabile, care au dus la distrugeri în masă a oamenilor!
Volumul sus-amintit, editat sub îngrijirea domnului doctor Mircea Gelu Buta, se deschide cu un „Cuvânt al editorului”, care ne vorbeşte despre condiţiile socio-istorice în care s-a aplicat politica de exterminare în masă a populaţiei româneşti din Ardealul de Nord, sub ocupaţia vremelnică a Ungariei.
Cartea se referă în mod special la masacrul din Valea Bârgăului, aplicat populaţiei înainte de retragerea trupelor hortyste din Ardealul de Nord, numit şi „Moisei II”.
După cedarea Ardealului de Nord Ungariei, lui Eduard Atzel i-a fost încredinţată conducerea operaţiunii de informaţii, „Societatea transilvăneană pentru evidenţa populaţiei” cu centrul de comandă la Cluj, subordonată direct primului ministru, Laszlo Bardosy şi care avea drept obiectiv purificarea etnică a Transilvaniei, prin expulzare, asimilarea forţată şi asasinare.
Concomitent, Eduard Atzel conducea o organizaţie clandestină a „Cluburilor de vânătoare”, autointitulată „Asociaţia Naţională a Trăgătorilor de Elită”, care avea un caracter paramilitar” (Cuvântul editorului, pag.6). Eduard Atzel, fiind foarte apropiat cu maiorul Ivan Hejjas, comandantul formaţiunii paramilitare fasciste „Rongyos Garda”, executau amândoi operaţiuni mascate împotriva românilor şi a evreilor, operaţiuni care nu puteau fi atribuite autorităţilor oficiale de la Budapesta.
Autorul volumului, prof. George Vasile Raţiu, trecut în eternitate la data publicării volumului (volum aflat în posesia soţiei, d-na Ana Raţiu), ne vorbeşte despre aplicarea politicii de exterminare a poporului român şi de rezistenţa populaţiei bârgăuane, precum şi de asasinarea celor şapte eroi ai rezistenţei româneşti, printre care se afla şi tatăl autorului.
Volumul, însumând 278 pagini, cuprinde următoarele capitole: „Cuvântul editorului” (dr. M. G. Buta), „Participanţi şi martori la evenimentele din perioada 1940-1944”, „Studii şi cercetări referitoare la perioada ocupaţiei hortyste”, „Documente”, „Din presa vremii”, „Pagini de literatură română scrise în teritoriul ocupat” „Pagini de literatură publicate în România de către refugiaţi originari de pe Valea Bârgăului”, „Ocupaţia maghiară oglindită în literatura scrisă de conjudeţeni între 1945-86”, „Articole şi cuvântări comemorative”, „Alte documente”, „Postfaţă” şi „Fotografii”.
„Privită din perspectiva scurgerii timpului, lucrarea despre care opinăm, se prezintă ca o realizare cu multiple valenţe. Deşi nu conţine informaţii inedita pentru cititorul avizat, ea se constituie într-un util şi benefic exerciţiu de aducere aminte. Tocmai în adunarea la un loc a atâtor mărturii rezidă unul din meritele demersului autorului.
Pe de altă parte, chiar în condiţiile mai favorabile de după 1989, în care a fost concepută – trudită – şi finalizată, ea ne îndeamnă la o permanentă stare de veghe, pentru ca tragediile pe care le descrie să nu se mai repete (…). Fără a fi cosmopolit, dar şi fără a provoca trecutul, trebuie să ne asumăm demersul cinstit şi onest al autorului”. (Postfaţă de Adrian Onofreiu, pag. 277).

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5