Valentin Raus, după 20 de ani

Valentin Raus a văzut lumina zilei la 22 decembrie 1918 într-o familie de foşti grăniceri, din Bistriţa Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, tatăl său fiind brigadierul silvic Ioan Raus şi mama Ioana (n. Zaharia), având şase fraţi. Şcoala primară a făcut-o în satul natal şi în comuna Prundu Bârgăului, după care, în 1929 începe Liceul „Alexandru Odobescu” din Bistriţa, apoi, după o întrerupere până în 1936, continuă la Liceul „George Coşbuc” din Năsăud, absolvindu-l în 1939, după care a urmat studii universitare la Facultatea de Medicină a Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj. Se căsătoreşte cu Iulia Tătar, având doi copii, Valentin şi Ileana. Lucrează ca inspector administrativ pe raionul Bistriţa, la Uniunea Compozitorilor, secretar la Filiala Societăţii Filologice, director al Casei Municipale de Cultură, iar în 1968, la înfiinţarea judeţului Bistriţa – Năsăud, ajunge redactor şi apoi secretar de redacţie la noul ziar „Ecoul”, unde lucrează până la pensionare, în 1987, dar rămâne în continuare activ, în publicistică, fiind cooptat şi în colectivul redacţional al revistei „Minerva” din Bistriţa. A fost redactorul şef al revistei începând cu nr.8/1990 şi până la nr. 35/1994, când s-a stins din viaţă la Târgu Mureş, în 22 iunie 1994, la 76 de ani neîmpliniţi, fiind înmormântat la Bistriţa.
Având înclinaţii literare, Valentin Raus face parte, încă din liceu, din Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva şi din comitetul de editare al revistei acesteia, Răboj năsăudean, în care debutează cu scurte studii de istorie literară, intitulate: Omul cultivă un mit narcisic şi Mama în literatura română, în numărul din 15 aprilie 1939.
Deşi alesese să studieze medicina, Valentin Raus este interesat, tot mai mult, de literatură, scriind versuri, proză, cronică plastică şi activând, alături de numeroşi alţi literaţi, între care confratele de destin, Francisc Păcurariu, implicaţi, în noua avangardă pentru realizarea publicaţiilor româneşti din Ardealul de Nord.
Perioada Dictatului de la Viena, din anii 1940-1944, a constituit proba de foc a generaţiei sale de scriitori, care au folosit arma scrisului în abordarea unor teme sociale, în presa bistriţeană şi clujeană de atunci, reprezentată prin: Săptămâna, Tribuna Ardealului şi Viaţa Ilustrată.
Literaţii transilvăneni se refugiaseră, dar alţii mai tineri duc, mai departe, steagul literar românesc. Un grup dintre aceştia este antologat, sub îngrijirea lui Gheorghe Dăncuş, într-un prim volum din colecţia Grai şi suflet românesc, întitulat Versuri din Transilvania nordică, apărut în Editura ziarului Tribuna Ardealului, editor responsabil prof. univ. dr. Emil Haţieganu, Cluj, 1941. Printre cei antologaţi este şi Valentin Raus, care debutează, cu un ciclu de poezii selecţionate din prima sa etapă de creaţie, într-un colectiv alcătuit din: Ionel Bulboacă, Ştefan Căprariu, Ion Cherejan, Teodor Ciceu, Victor Ilieşiu, Iosif Moruţan, Francisc Păcurariu şi Virgil Şotropa. Acest volum este distins cu premiul I al Societăţii Scriitorilor Români.
Valentin Raus debutează editorial în anul 1942 cu un eseu care constituie textul la albumul pictorului Emil Cornea. Ulterior, îi apare volumul întitulat Pe lângă păcat, 1943, care este un ciclu al lumii satului transilvan, descris în spiritul tradiţional al prozei ardelene. Urmează apoi volumele: Fata din pădure (povestiri), Editura de stat pentru literatură şi artă, 1960, Comoara (beletristică şi critică literară), Editura pentru literatură, 1967, Vopseşte-ţi părul castaniu (nuvele), Editura Tineretului, 1968, Tunetele de pe Bobâlna (povestiri), Editura Dacia, 1984, Memorie figurativă (povestiri), Editura Dacia, 1988, Izvoare (povestiri), Editura Cartea Românească, 1990.
Textele sale se disting prin uşurinţa narării, capacitatea configurării unor personaje cu o deosebită robusteţe morală, dovedind o sensibilitate lirică deosebită, temele sale încadrându-se în repertoriul clasic şi contemporan. Valentin Raus aduce o serie de date lămuritoare, cu privire la legăturile lui Lucian Blaga cu Bistriţa, într-un articol de rememorări întitulat: Lucian Blaga la Bistriţa, în Literatură şi actualitate, Foaia Cenaclului „George Coşbuc”, Bistriţa, martie 1983.
Activitatea de gazetar a lui Valentin Raus a fost foarte bogată, începând din anii de liceu şi studenţie şi până la sfîrşitul vieţii. A publicat în Săptămâna, Tribuna Ardealului, Viaţa Ilustrată, Abecedar literar, Almanahul Săptămâna, Ecoul şi Minerva, de la simple articole cu conţinuturi diverse la reportaje ample pe diferite teme, fragmente de nuvele, schiţe, portrete, comentarii politice etc. Demn de amintit în acest sens este un serial întreg publicat în 55 de numere ale ziarului Răsunetul sub titlul Să ne adresam viitorului după ce ne vom cunoaşte trecutul, în colaborare cu regretatul Boca Pompei şi cu Lazăr Ureche, apoi, Vorbe şi fumuri ungureşti, Aventuri princiare, Reuniunea agresiva de la Eger şi multe altele.
Despre activitatea şi cărţile lui Valentin Raus s-a vorbit şi s-a scris prea puţin, omul şi scriitorul, care au fost, intrând chiar în periculosul con de umbră, premergător uitării. El a iubit locurile natale, Zagra după străbunii dinspre tată şi Bistriţa Bârgăului, unde s-a născut şi a copilărit, după mamă. A iubit istoria acestor locuri, care i-a servit drept fundament pentru cele mai reuşite cărţi ale sale.
Etapa de desăvârşire a activităţii sale literare poate fi considerată cea în care a fost redactor şef la revista Minerva, seria a II-a, un nou simbol al presei culturale bistriţene. Primul număr al revistei Minerva, seria veche, a apărut la Bistriţa, în august 1891, ca „diaru literaru, beletristicu şi de distracţiune – Minerva”, având ca scop cultivarea limbii şi literaturii române, dar şi un important rol de avangardă, politico-social, în pregătirea şi afirmarea naţiunii pentru unire.
Valentin Raus a fost, pe tot parcursul vieţii, un publicist consecvent, reprezentantativ pentru Bistriţa, şi nu numai, al unei generaţii de avangardă culturală cu scop de păstrare şi dezvoltare a literaturii române. A fost membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti şi al Uniunii Scriitorilor din România.
Sub egida Bibliotecii Judeţene, în sala „Liviu Rebreanu” a instituţiei, a fost organizat un eveniment care a marcat 20 ani de la trecerea în eternitate a scriitorului şi jurnalistului Valentin Raus. Manifestarea a fost coordonată de directorul instituţiei, Ioan Pintea, care a spus că scriitorul Valentin Raus se află, prin cărţile sale, pe raftul de sus a literaturii.
Scriitorii Cornel Cotuţiu, Olimpiu Nuşfelean, Gavril Moldovan Al.C. Miloş, Virgil Raţiu, Niculae Vrăsmaş, al[turi de Gabriel Gafiţa, ginerele lui Valentin Raus, au conturat un portret al omului şi scriitorului Valentin Raus.