Bârgăuani în neuitare: V a l e n t i n R a u s

Sunt personalități ce merită să intre în neuitare. De aceea cred că s-ar putea împământeni o astfel de rubrică pentru oamenii meritorii de oriunde.
Între ”bârgăuanii în neuitare” socotesc îndreptățită includerea lui Valentin Raus, acum când se împlinesc 20 de ani de la trecerea lui în eternitate și –peste câteva zile, la 22 decembrie,- a 94 de ani de la nașterea lui în Bistrița-Bârgăului, comună pe care cu drag o numesc Bistricioara, unde și eu am văzut lumina zilei.
Dar acesta nu este un criteriu pentru care să nu fie dat uitării. Criteriul este faptul de a fi fost și de a rămâne scriitor, poet, publicist, om de cultură și om al cetății, ocupând funcții publice în domeniul culturii (inspector cultural regional, director al Casei de Cultură Bistrița, ziarist și redactor șef al revistei Minerva…).
A început să scrie poezii încă din perioada liceului. Ca la orice început, cu oarecare modestie, cu oarecare timiditate, poate fatalist, dar cu un simț evident al realității.
”Poveștile mi le-am trăit pe toate eu
Și mâna mi-o purta-n caiete mama.
Puțin talent mi-o fi dat poate Dumnezeu
Dar de aceasta nu-mi dau încă seama.
De-aceea n-am eroi, dușmani de moarte.
Dușmanul meu e-al tuturora, preacinstit;
L-am îngrădit într-un cuvânt, cuvântul moarte
Și am pornit la braț cu el spre asfințit.”
Valentin Raus a fost atașat valorilor bârgăuane, participând la ”Simpozionul Cultural al V.B.”, în 4.VI.1989 dăruindu-mi una dintre cărțile sale de proză (”Memorie figurativă”), pe care mi-a scris o dedicație măgulitoare, socotindu-mă ”inimosul și prețiosul” lui prieten. Semnătura lui îmi rămâne cu atât mai valoroasă.
Valentin Raus a fost apreciat de contemporanii săi.
Marian Popa l-a cuprins în al său ”Dicționar de literatură română contemporană” (Editura Albatros, 1977).
Istoricul Vasile Netea scria în 1985:
”Valentin Raus face parte din pleiada de scriitori și publiciști ardeleni care în toamna anului 1940, la cedarea Ardealului de Nord…a rămas pe meleagurile sale străbune, în redacția ziarului Tribuna Ardealului de la Cluj…Înrudit prin creațiile sale cu scrisul lui Ion Slavici, Ion Agârbiceanu, Pavel Dan, Ion Vlasiu, Valentin Raus reprezintă acolo la Bistrița, o tradiție a literaturii române, un steag de luptă culturală vrednic de luat în seamă (s.n.)”.
Scriitorul Francisc Păcurariu scria, tot în 1985, în România literară nr.2:
”Scrisul lui Valentin Raus este integrat în marea tradiție a literaturii ardelene, hrănită de observarea exactă și minuțioasă a realității de toate zilele și a dramelor ei mărunte, menite să dezvăluie realități social-politice și etice mai adânci.”
Cred că doar aceste trei trimiteri care vorbesc despre faptul că Valentin Raus este o personalitate bârgăuană ce a intrat deja în neuitare, îmi justifică formularea unei astfel de rubrici. Mai notăm că despre acest om de cultură bârgăuan au scris mult și alții, precum: Ion Moise, George-Vasile Rațiu, Teo Vrăsmaș, Nicu Vrăsmaș, Rafila Mureșan.
Iar eu l-m cuprins, cu admirație și respect, în volumul ”Bârgăuani de top” (2010).
Valentin Raus merită să nu fie uitat. Noi trebuie să contribuim la asta.