Vânătorul şi … pescarii

Un cântecel nostim, chiar şi în prima decadă din decembrie face ca, şi pe ploaie, să ne simţim relativ bine, chit că, pârdalnica de criză financiară cu a ei surată siameză de criză economică ne cuprind tot mai insistent şi în mrejele ceţii. El zice după cum urmează: „Vânătorii şi pescarii, oameni norocoşi// Oameni mici şi oameni mari, dar şi mincinoşi”. Şi care, dacă este să credem „binefacerile” uninominalului iată că s-au strâns pe partide, cu prag parlamentar validat, iar de vineri de la ora 10,00 au purces la … partidele de capturare a trofeelor guvernamentale în areale cotroceniste.

Dacă ar trebui să privim doar prin lunetele analiştilor de la nivel central, ori mă rog, cu tentă naţională, titlul utilizat pare şchiop. Pentru că noi, la glonţ şi praf de puşcă, am uzitat singularul, în schimb, la fir întins şi momeală, pluralul. Chiar în pofida versurilor invocate. Şi ne menţinem pe poziţie, chit că, unii sunt „câştigători morali”, iar alţii „câştigători atestaţi”. Iar aceasta din pricină că, în conformitate cu „art. 103 din Constituţie dreptul la utilizarea cătării” îl are numai „un singur puşcaş marin”. Restul e abureală sau, dacă doriţi, doar posibilitatea de a arunca năvodul în ape tulburi al oricărui şef ori şefuleţ cu oarecare influenţă, din cadrul formaţiunilor politice chemate la un nou festin al ciolaniadei din oase de peşte.

Sigur că formalităţile ce ţin de consultare trebuie îndeplinite. Şi ele au fost efectuate, fie şi în seamă de nimic. Însă percutarea în vederea punerii pleoapei pe un anume premier se va face de abia după ce îşi vor fi ocupat fotoliile preşedinţii celor două camere ale Parlamentului. Tocmai din pricină că atunci se va cunoaşte cu exactitate care sunt alianţele politice valide. Aşa că, tot ce se vânzoleşte până la jumătatea lunii în curs, nu-i altceva decât joc de glezne, de imagine şi imaginaţie. Menit să încurce drumurile jurnaliştilor între locaţiile de taină şi locantele de alimentaţie publică, spre a se hrănii şi ei cu mirosul „friptanelor” şi aburii din ibrice.

Ca atare, mai e ceva de aşteptat, şi la plevuşcă şi la răpitori, şi la cerb, dar şi la fazani. Iar de Crăciun, dacă Doamne-doamne e bun şi milostiv, tot ce-i posibil să avem pe mese la ronţăit, şoric „proaspăt” care s-a îngroşat în perioadele de „stabulaţie” a lipsirii din cadrul Executivului. Şi ar fi deosebit de bine să se încheie socotelile în 2008, pentru că următorul fârtat, va să fie mult mai cernit decât o panglică arborată în bernă. Şi că este taman cum spunem luaţi în vizor, fie şi ultimele ordonanţe de urgenţă ce-i vizează pe pensionari, cavalcada concediilor pe bază de şomaj tehnic, măririle de preţuri la produsele alimentare, dar şi a nivelurilor taxelor şi impozitelor ce o să curgă exact după An Nou. În rest rămâne cum am stabilit şi cu alte prilejuri: Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor. Că aşa-i în viaţa reală: Noi cu noi şi-ale noastre nevoi, iar ei cu ei, cu ori fără de idei, dar drapaţi în alte piei. Cât despre năravuri, cu alte prilejuri că vremea e tânără în cadrul următoarei legislaturi.