Vasile Moldovan: AUR susține reorganizarea administrativ-teritorială a României! Comune cu minim 5000 locuitori!
Ec. Vasile Moldovan (AUR Bistriţa-Năsăud) a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că formaţiunea sa susţine un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României, asta după ce ultimul astfel de proiect de ţară a fost în 1968. Potrivit acestuia, găurile bugetare ar putea fi acoperite inclusiv prin reducerea aparatului administrativ de la nivelul consiliilor judeţene, primăriilor etc. AUR crede că România ar putea fi organizată în 15 judeţe, 1300 unităţi adminstrativ-teritoriale şi astfel s-ar putea discuta de un Parlament cu 300 de membri.
În prezent, România are 41 de judeţe plus municipiul Bucureşti, aproximativ 320 de oraşe şi 2900 comune cu 13.000 sate. Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) consideră că ar trebui impuse anumite praguri pentru funcţionarea unui anumit tip de UAT, respectiv 5000 locuitori pentru o comună şi minim 10.000 locuitori pentru un oraş. Dacă aceste criterii ar fi respectate, 38 de oraşe actuale nu ar deveni nici măcar comune, ci sate, însă 45 de comune ar putea fi declarate oraşe. „Avem oraş Băile Tuşnad cu 1372 locuitori. Nu mi se pare normal să ai primărie, poliţie locală. Putem găsi alte forme pentru staţiunile turistice. Din cele 2900 de comune (2862), doar 475 au peste 5000 locuitori. Vă daţi seama cât de haotică este această organizare, iar 25 de comune au peste 10.000 locuitori în România. Avem Floreştiul cu 47.000 şi Chiajna cu 23.000, cu statut de comună. Din cele 320 de oraşe ar rămâne 170, iar din 2862 de comune ar rămâne o treime”, a explicat Moldovan.
Potrivit acestuia, sunt judeţe în România fără nicio comună cu peste 5000 locuitori, în judeţele Caraş-Severin, Hunedoara şi Olt, dar şi judeţe care, în afară de municipiul reşedinţă de judeţ, nu au oraşe cu o populaţie mai mare de 10.000 locuitori, precum Tulcea, Mehedinţi şi Brăila.
„AUR crede că această organizare administrativ-teritorială reprezintă o lipsă de eficienţă”, „un aparat birocratic stufos”, „cheltuieli inutile”, „neasigurarea banilor de salarii din bugetul propriu” etc.
Potrivit lui Vasile Moldovan, ar trebui gândită o structură mai suplă a administraţiilor locale, care ar însemna şi o reducere a costurilor cu salariile de un miliard de euro/an.
Citiţi şi:
- Vezi sumele care au fost alocate de CJ primăriilor!
- Secretarul de stat Monica Săsărman: Actul normativ prin care dorim să venim în sprijul unităților administrativ- teritoriale care derulează proiecte cu fonduri europene se află deja în transparență decizională!
- Bistriţa-Năsăud, de la comitat la raion şi judeţ. Vezi istoricul organizării teritoriale a judeţului nostru!
- Vezi sumele care vor fi alocate de CJ primăriilor!
- Guvernul a alocat 7,42 milioane lei pentru UAT- urile din județ afectate de calamitățile naturale. Vezi sumele primite!
Comentarii
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Numai că nu există vointa politică . Dimpotrivă, presedintele Klaus Iohannis, cel care, pentru linistea lui, a adus PSD la guvernare intr-o coalitie cu PNL ne promitea o stabilitate politică si o majoritate confortabilă de peste 65% capabilă să facă reformarea statului. S-a dovedit o coalitie nefirească in care unul trage hăis si altul cea , iar căruţa numită România rămâne pe loc.
De altfel Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
– Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
– Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
– A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme.
După o interminabilă perioadă de gâlceavă politică România se află intr-un deficit bugetar excesiv si nu a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Reforma administrativ-teritorială se poate face acum printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
De aceea, proiectul propus de Partidul AUR privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, ar trebui promovat de parlament cel putin acum când a ajuns cutitul la os din cauza crizelor suprapuse.
Vezi: https://r3media.ro/aur-propune-reorganizarea-administrativ-teritoriala-a...
Adaugă comentariu nou