Vasile Rebreanu s-a reîntors acasă, la Floreşti. Mitropolitul Andrei a sfinţit bustul marelui scriitor și om de presă. Preşedintele Radu Moldovan: Gestul de astăzi reprezintă un omagiu
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” şi Parohia Ortodoxă Floreşti au organizeazat un eveniment dedicat scriitorului Vasile Rebreanu.
Cu acest prilej, la Biserica Ortodoxă din Floreşti a avut loc un simpozion ce are în centru lansarea cărţii Vasile Rebreanu –„De chemat bărbatul pe stele”, apărută la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Au fost prezenţi Mitropolitul Andrei, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, vicepreşedintele Vasile Puica, directorul Complexului Muzeal Alexandru Gavrilaş, Mircea Vaida Voevod, Maria Vaida Voevod, prof. univ. dr. Eleonora Sava (fiica lui Vasile Rebreanu), scriitorii Constantin Cubleşan şi Mircea Popa, directorul Bibliotecii Judeţene – Ioan Pintea, Protopopul Ioan Dâmbu, preotul din localitate – Ioan Creţa, preoţi, scriitori din Cluj şi Bistriţa-Năsăud.
În cadrul manifestării a fost dezvelit bustul lui Vasile Rebreanu, operă a sculptorului Ilarion Voinea, donaţie a Fundaţiei Alexandru Vaida Voevod.
" Momente emoționante astăzi la Florești, comuna Nimigea, unde am avut onoarea să particip la dezvelirea bustului marelui scriitor și om de presă, Vasile Rebreanu! Originar din frumosul sat năsăudean, Vasile Rebreanu a fost directorul Studioului Radio Cluj, dar și redactor-șef al editurii Dacia din Cluj-Napoca. Opera sa cuprinde peste 30 de volume, dintre care 5 au fost premiate de Uniunea Scriitorilor. A fost deținătorul titlului de ”Cetățean de onoare” al Municipiului Cluj-Napoca și o marcantă imagine a intelectualului care a scris în cărțile sale despre spiritul și tradițiile românești și transilvane! Gestul de astăzi reprezintă un omagiu adus lui Vasile Rebreanu de către comunitatea județului nostru, dar și de către comunitatea transilvăneană, reprezentată prin Fundația Alexandru Vaida-Voevod, donatorul bustului din bronz" transmite preşedintele Radu Moldovan.
Vasile Rebreanu s-a născut la 11 noiembrie 1934 în Floreşti. Este fiul Georgetei (născută Ilişiu) şi al lui Ştefan Rebreanu, ţărani. Face şcoala primară în satul natal, urmând apoi Liceul „George Coşbuc” din Năsăud (1944-1952) şi Facultatea de Filologie la Bucureşti (1952-1957). Va lucra ca redactor, apoi ca şef de secţie la revista „Tribuna” din Cluj. În 1969 este numit director al Studioului de Radio-Televiziune Cluj. În acelaşi an devine redactor-şef al Editurii Dacia din Cluj. Debutează în timpul studenţiei cu o povestire publicată în „Tânărul scriitor” (1956), iar prima carte, “În plină zi”, îi apare în 1959. Colaborează la „Tribuna”, „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „Viaţa românească”, „Familia”, „Steaua”, „Utunk” etc. Este deţinătorul a cinci premii ale Uniunii Scriitorilor din România şi a şase premii internaţionale.
Citiţi şi:
- Mitropolitul Andrei, preşedintele Radu Moldovan şi artistul Dumitru Fărcaş, la Floreşti
- (Foto) Primul prim-ministru al României Mari, Alexandru Vaida Voevod, veghează Bistriţa. Ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, prezent la dezvelirea bustului
- Premiile Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Bistriţa, pe listă! Reuniunea de primăvară-vară a scriitorilor
- A apărut nr. 11 al revistei-almanah Virtus Romana Rediviva
- Scrisoare culturală către Primăria Nimigea de Jos
Comentarii
Vasile Rebreanu, s-a remarcat intre altele si ca dramaturg. Piesele sale au vazut lumina rampei in numeroase reprezentari. Spre exemplu comedia "Un om muscat de oaie" a avut peste 500 de reprezentari in mai putin de un deceniu de la premiera. Prin anii '70, cu ocazia premierei piesei "UN OM MUSCAT DE OAIE", care a avut loc la Cluj, pe unul din afisele mari plasat langa Libraria Universitatii, cu titlul piesei si data premierei, studentii au adaugat cu creta colorata in ton cu textul afisului, litera "C" in fata cuvantului "OAIE".
Chiar să fi ajuns vremurile restaurației proletcultiștilor și celor ce au adus osanale partidului comunist şi lui Ceauşescu? Un asemenea exemplu este şi cel caruia i s-a ridicat un bust. Citiţi rândurile de mai jos şi, cred, că vă veţi cruci.
Un popor de artişti
Acest mai şi Armindeni fecund a găsit poporul României socialiste celebrând o glorioasă sărbătorire: 50 de ani de la întemeierea Partidului Comunist Român. Sărbătoarea unor tradiţii de luptă, de eroism; sărbătoarea chintesenţei spiritualităţii noastre, a tot ce avem mai frumos, mai plin de doruri şi de omenie, a dorinţei noastre ÎMPLINITE de libertate, dreptate, neatârnare. De fapt, sărbătoarea unui partid în care poporul se regăseşte pe sine […].
Descătușându-se de constrângerile epocilor trecute, poporul şi-a descătuşat şi forţele lui creatoare. Libertatea individului, a gândirii este organic legată de libertatea ţării şi poporului său […]. Această fericită coincidenţă se datorează faptului că Partidul Comunist Român este cu adevărat exponentul cel mai autorizat al acestui popor. Că partidul nostru duce o politică înţeleaptă, îndrăzneaţă, cu adevărat marxist-leninistă, creatoare. În spiritul creator al partidului artistul îşi găseşte izvorul libertăţii sale. În omenia adâncă a acestui popor de artişti, şi în cea a partidului, omul de artă, omul de artă îşi găseşte forţa umanismului său. În primăvara aceasta albastră a Ţării, în simbolul zilei de 8 Mai poporul şi cântăreţii lui îşi găsesc şi cântecul înalt al ciocârliilor, spadă şi luceferi, dorul împlinit de libertate şi dreptate .
Făclia, Cluj, 1971, nr. 7620, p. 1.
PS
A scris cu tona!
Adaugă comentariu nou