Ziua Imnului Naţional, marcată printr-un vibrant ceremonial, în oraşul Imnului Naţional – Bistriţa. Oficialităţile, prezente la eveniment !

Vin, 07/29/2016 - 11:33

O sărbătoare de suflet, cu profunde reverberaţii patriotice pentru poporul român – Ziua Imnului Naţional – a fost marcată şi scoasă în evidenţă printr-un deosebit ceremonial militar şi religios desfăşurat la statuia autorului versurilor Imnului Naţional, poetul bistriţean Andrei Mureşanu, în Piaţa Centrală din Bistriţa, în 29 iulie, începând cu ora 9.00, la care au participat oficialităţile judeţene, locale, parlamentari, directori ai instituţiilor descentralizate, un numeros public, mass media etc.
Deosebitul eveniment a fost organizat de Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud, împreună cu Consiliul Judeţean, Primăria municipiului Bistriţa şi Garnizoana Bistriţa, ceremonialul militar debutând cu darea onorului prefectului judeţului – Ovidiu Frenţ şi oficialităţile de către Garda de Onoare a Brigăzii 81 Mecanizată „Gen. Grigore Bălan” Bistriţa.
A urmat un ceremonial religios, de rugăciune şi binecuvântare, oficiat de un sobor de preoţi conduşi de protopopul de Bistriţa, PC preot Alexandru Vidican, care s-au rugat pentru poporul român ca să fie binecuvântat de Dumnezeu, la fel şi România.
Într-o pertinentă şi emoţionantă alocuţiune, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, a scos în evidenţă rolul şi importanţa Imnului Naţional în viaţa unui popor, făcând o trecere în revistă, cu exemplificări „audio” a tuturor imnurilor pe care le-a avut România de-a lungul istoriei sale.
În acordurile profesionistei Muzici Militare a Garnizoanei Bistriţa, a fost intonat Imnul Naţional de către Garda de Onoare, cei prezenţi la eveniment, răsunând din piepturi, din nou pe străzile oraşului Imnului Naţional „Deşteaptă-te, române!”.
De menţionat faptul că la acest deosebit eveniment pentru naţiunea română au participat toate delegaţiile de la toate formaţiile participante la Festivalul Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei”, fiind coordonaţi de directorul acestui minunat festival, prof. dr. Dorel Cosma, participanţii fiind impresionaţi de acest patriotic şi necesar ceremonial militar şi religios.
Festivitatea de sărbătorire a „Zilei Imnului Naţional” s-a încheiat prin defilarea implecabilă a Gărzii de Onoare şi salutul Muzicii Militare a Garnizoanei Bistriţa.
A fost o zi de un puternic simţ românesc, de o sensibilitate şi trăiri intense, iar imnul rămâne un simbol sfânt pentru fiecare naţiune, cu atât mai mult pentru noi bistriţenii care trăim în oraşul Imnului Naţional.

Comentarii

29/07/16 11:52

Vizitator

Care este adevarul istoric despre orasul imnului national? Braşovul va avea un monument închinat Imnului Naţional, dar a pornit şi demnersurile necesare pentru restabilirea adevărului istoric care spune că «Deşteaptă-te Române» este un cîntec compus de George Ucenescu şi s-a cîntat prima oară în curtea preotului Bonifatie Pitiş din Şchei „Imnul Naţional de astăzi, «Deşteaptă-te Române», nu s-a cîntat prima oară nici la Rîmnicu-Vâlcea în Zăvoi, nici la Bistriţa, oraşe la intrarea cărora scrie că sînt oraşe ale Imnului Naţional, ci aici, la Braşov, în Şchei, în curtea preotului paroh de la Biserica Sfînta Treime Pe Tocile, Bonifatie Pitiş. melodia este creaţia lui George Ucenescu“, a amintit preot profesor dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, sîmbără seara, la Biserica Sfînta Treime Pe Tocile unde, după slujba de Maslu de Obşte, săvîrşită de un sobor de preoţi de la bisericile din Braşov, a avut loc o manifestare de suflet dedicată imnului. Preotul profesor aminteşte că, de peste 30 de ani, vorbeşte despre aceste adevăruri istorice. Există şi un document, aflat astăzi la Academia Română, în care George Ucenescu însuşi povesteşte cum s-a născut „Deşteaptă-te Române“. Şi totuşi, corecţia necesară legată de geneza imnului nu s-a făcut. Acum, la iniţiativa „Ordinului Suveran al Sfintei Fecioare Maria“, Mitropolia Ardealului, Protopopiatul Brasov al Bisericii Ortodoxe Române şi Parohiei „Sfînta Treime“ din Scheii Brasovului, cu susţinerea autorităţilor locale, Braşovul va avea un monument închinat Imnului Naţional şi odată cu această lucrare se vor face şi demersurile pentru restabilirea adevărului istoric.

29/07/16 13:15

vizitator

Pana sa țina lecții de istorie primarul Crețu, mai are mult de invatat. Prin mutarea aiurea a statuilor Cretu a facut praf istoria orasului. Un exemplu de ignoranta este mutarea , bustului lui Cuza, de la IJP, in Piata Unirii chiar daca piata respectiva isi trage numele de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic cu unirea principatelor sau mica unire. Dupa mintea lui Cretu, unire sa fie, nu conteaza daca-i Mare sau Mica. Reamintim ca bustul lui Cuza a fost dezvelit in 2004 la IJP, intre altele si pentru pentru a pune in valoare sediul Politiei, aducand o nota de vizibilitate asupra cladirii care seamana mai mult cu un bloc de garsoniere din perioada comunista. Si nu aceasta e singura isprava „marca Cretu”. A inceput cu bustul lui Petru Rares, acesta fiind mutat in 2009 din Piata care-i poarta numele pentru a face loc unui monument controversat, in forma de „Sula” tocmai langa Prefectura, vrand parca sa confere expresie materiala sintagmei „Sula si Prefectura”. Acest lucru a fost criticat in cadrul seminarului academic de istorie „Petru Rareș și Bistrițenii”, organizat sub egida Consiliului Județean, la sfarsitul lunii noiembrie 2015, prin vocea autorizata a istoricului si academicianului Ioan Aurel Pop, care a calificat mutarea statuii lui Petru Rareş din centrul Bistriţei, ca pe "un lucru de neînţeles, fiind vorba despre un domn român într-un oraş românesc". Concluzia seminarului a fost ca monumentul in forma de lumanare trebuie sa stea in Cimitirul Eroilor iar statuia lui Petru Rareş trebuie revină în piata care-i poarta numele din centrul Bistriţei .