De „Ziua Imnului Naţional”, versurile poetului A.Mureşanu au răsunat din sute de piepturi

La statuia autorului versurilor Imnului Naţional – poetul Andrei Mureşanu, a avut loc un vibrant şi emoţionant ceremonial militar şi religios dedicat sărbătoririi „Zilei Imnului Naţional” în data de 29 iulie, în fiecare an.
Manifestarea s-a desfăşurat în Piaţa Centrală şi a fost organizată de Instituţia Prefectului B-N, împreună cu cei din Consiliul Judeţean B-N, Primăria Municipiului Bistriţa şi Garnizoana Bistriţa, la care au participat un numeros public, parlamentari, reprezentanţi judeţeni, locali, comandanţii instituţiilor judeţene din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, preşedinţi de formaţiuni, poliţia, cadre militare în rezervă şi retragere, mass-media etc.
Prezenţa delegaţiilor formaţiilor care au participat la Festivalul Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei”, conduse de prof. dr. Dorel Cosma – director Centrul Cultural Municipal „G.Coşbuc” Bistriţa a fost benefică, străinii dând dovadă de respect faţă de Imnul Naţional al României.
După acordarea onorului militar prefectului judeţului, a urmat o slujbă de binecuvântare şi rugăciune, P.C. preot protopop al Bistriţei – Alexandru Vidican – a încheiat cu urarea „Dumnezeu să binecuvânteze România”.
În alocuţiunea sa, Ioan Ţintean, prefectul judeţului, a subliniat rolul şi importanţa Imnului Naţional pentru ţară şi neam, precizând că poporul român nu a fost niciodată cotropitor sau să subjuge alte popoare, şi-a apărat ţara cu demnitate şi imnul a constituit un simbol de îmbărbătare în condiţii grele.
Despre istoricul verfsurilor imnului şi a Imnului Naţional a vorbit d-na Mirela H., care a precizat că este o mândrie că versurile Imnului Naţional aparţin poetului bistriţean Andrei Mureşanu.
Ceremonialul a continuat cu intonarea Imnului Naţional al României de către Garda de Onoare, Muzica Militară a Garnizoanei Bistriţa, asistenţă, Marcel Avram şi Simona Pop Labiş, inclusiv o parte din delegaţiile străine prezente, mâna dreaptă fiind dusă la inimă, iar versurile au răsunat şi vibrat din sute de piepturi.
Finalul evenimentului l-a constituit defilarea impecabilă, solemnă a Gărzii de Onoare de la Brigada 81 Mecanizată şi salutul profesionist a cunoscutei şi apreciatei Muzici Militare a Garnizoanei Bistriţa.
Să nu uităm niciodată:”Deşteaptă-te române din somnul cel de moarte...”

Comentarii

29/07/15 15:02
Vizitator

Braşovul va avea un monument închinat Imnului Naţional, dar a pornit şi demnersurile necesare pentru restabilirea adevărului istoric care spune că «Deşteaptă-te Române» este un cîntec compus de George Ucenescu şi s-a cîntat prima oară în curtea preotului Bonifatie Pitiş din Şchei „Imnul Naţional de astăzi, «Deşteaptă-te Române», nu s-a cîntat prima oară nici la Rîmnicu-Vâlcea în Zăvoi, nici la Bistriţa, oraşe la intrarea cărora scrie că sînt oraşe ale Imnului Naţional, ci aici, la Braşov, în Şchei, în curtea preotului paroh de la Biserica Sfînta Treime Pe Tocile, Bonifatie Pitiş. melodia este creaţia lui George Ucenescu“, a amintit preot profesor dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, sîmbără seara, la Biserica Sfînta Treime Pe Tocile unde, după slujba de Maslu de Obşte, săvîrşită de un sobor de preoţi de la bisericile din Braşov, a avut loc o manifestare de suflet dedicată imnului. Preotul profesor aminteşte că, de peste 30 de ani, vorbeşte despre aceste adevăruri istorice. Există şi un document, aflat astăzi la Academia Română, în care George Ucenescu însuşi povesteşte cum s-a născut „Deşteaptă-te Române“. Şi totuşi, corecţia necesară legată de geneza imnului nu s-a făcut. Acum, la iniţiativa „Ordinului Suveran al Sfintei Fecioare Maria“, Mitropolia Ardealului, Protopopiatul Brasov al Bisericii Ortodoxe Române şi Parohiei „Sfînta Treime“ din Scheii Brasovului, cu susţinerea autorităţilor locale, Braşovul va avea un monument închinat Imnului Naţional şi odată cu această lucrare se vor face şi demersurile pentru restabilirea adevărului istoric.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5