ZIUA LIMBII LA TÂRGU-MUREŞ

Mie, 08/28/2013 - 10:17

NICOLAE BĂCIUŢ

View the full image

Instituită prin Legea nr.53 /2013, ZIUA LIMBII ROMÂNE va fi marcată în 31 august, ora 11,00, şi la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş.
Între activităţile preconizate, conferinţa „Limba română e patria mea” –gânduri la „ziua limbii”, cu participarea unor scriitori mureşeni, sub semnul testamentar al lui Ienăchiţă Văcărescu (1740 – 1797): „Urmașilor mei Văcărești !/Las vouă moștenire :/ Creșterea limbei românești/Ș-a patriei cinstire”.
În acelaşi cadru (foaierul instituţiei) va fi omagiat Grigore Vieru, va fi făcută prezentarea publică a bustului în bronz al lui Grigore Vieru, autor lucrării, artistul plastic Romi Adam, va fi prezentară placheta altorelief în lut ars, cu chipul lui Grigore Vieru, care trebuia lansată în 2010, când s-a solicitat amplasarea bustului lui Grigore Vieru în Bulevardul Cetăţii, în faţa Centrului de Studii Literare „Grigore Vieru”, un recital din poezia lui Grigore Vieru – Nicolae Băciuţ, lansarea antologiei de versuri „Ceasul cu flori”, volumul II, poeţi mureşeni, antologie de Nicolae Băciuţ, lecturi publice ale unor autori antologaţi, o expoziţie de carte mureşeană, prezentarea unor noi apariţii editoriale.
Stau temei acţiunii noastre, organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş, ASTRA, cu sprijinul Primăriei Târgu-Mureş şi în parteneriat cu alte instituţii şi ONG-uri, cuvintele lui Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decît exprimată în limba română. … Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă.”
„Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât nu o pot considera altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente, o dată este patrie de pământ și de piatră și încă o dată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea.”
Participă scriitorii Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Valentin Marica, Răzvan Ducan, Nicolae Băciuţ....

Comentarii

31/08/24 16:22

Iuliu

Motto:
"Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată."
(Alexei Mateevici -Limba noastră –)

Nu mai stim să vorbim româneste. Limba română este agresată de tot mai multe neologisme inutile, în special de "englezisme". Tot mai mulţi politicieni mediocri, vrând să pară mai inteligenti folosesc excesiv englezescul „hub” desi există românescul „centru” sau exagerează cu termenul englezesc „draft”, desi avem cuvinte românesti precum ciorna, plan, schiță. Ba mai mult, politicienii nostri de astăzi nu sunt în stare să se exprime corect româneste . Iată si câteva exemple.
Marcel Ciolacu excelează în exprimări confuze. Astfel, In anul 2022, prezent la Bistriţa unde a participat la inaugurarea Sălii Polivalente din Unirea, a făcut o gafă monumentală. La începutul discursului său Ciolacu s-a încurcat spunând că a venit la inaugurarea unei case mortuare, după care şi-a dat seama de gafă şi a încercat s-o dreagă din mers, dar a iesit o si mai mare ineptie: „Astăzi am venit la inaugurarea unei case mortuare de care vom beneficia cu toții la un moment dat. Vorbim de o investiție de peste 27 de milioane de euro, o sală polivalentă care vom beneficia cu toții în viață”.
(Vezi: https://www.youtube.com/watch?v=_FuOpZgZcZg)
Apoi, în anul 2023 , la scurt timp după rotativa guvernamentală devenind premierul României, Marcel Ciolacu prezent la un eveniment prilejuit de anunțul OMV Petrom și Romgaz că au luat decizia de a investi în extracția gazelor de la Marea Neagră, a declarat că România trece de la fapte la vorbe: „Mai există o semnificație importantă: România trece de la fapte la vorbe. Și mă bucur că asta se întâmplă acum.” Premierul nu s-a corectat după ce a făcut gafa.
(vezi: https://www.puterea.ro/ciolacu-precum-dancila-romania-va-trece-de-la-fap…)
Anul acesta, la începutul lunii august încercând să abordeze cu seriozitate situaţia delicată de la Spitalul Sfântul Pantelimon, unde medici de la secția de ATI sunt acuzați că ar fi redus intenționat doza de medicamente pacienților grav bolnavi, Ciolacu a pronunțat greșit termenul, spunând „malsprasi” în loc de „malpraxis”. (vezi: https://www.youtube.com/watch?v=akLttvAUTrI)

Nicolale Ciucă , desi nu-i cu nimic mai breaz, a făcut haz pe seama lui Ciolacu pentru cuvântul „malsprasi”, uitând că în 2022 si el a inventat cuvântul „siguranțat” care nu există în dictionarul românesc. Într-o întâlnire cu investitorii străini, Ciucă a inventat acest nou cuvânt în limba română: Nu se pune problema ca pachetul de măsuri să nu fie „siguranțat” , probabil a vrut probabil să spună „asigurat/securizat”.
De altfel, intrând în politică Nicolae Ciucă s-a dovedit a fi un prost comunicator, având un discurs șters, lipsit de spontaneitate și cu un vocabular mai degrabă modest.

In campania electorală pentru alegerile locale Ciucă prezent la Braila a făcut o gafă de proportii spunând că "“Ianca este al doilea cel mai mare JUDEȚ din județul Brăila". (vezi: https://www.youtube.com/watch?v=hDK1k6zk10s)
”Nu doresc să folosesc cuvinte mari, cred că această activitate trebuie să fie una cât se poate de simplă, cât se poate de transparentă pentru că situația este și așa destul de complexă și de complicată încât nu cred că noi, astăzi, trebuie să o complicăm prin cuvinte și prin expresii și cred că ceea ce este cel mai important este să facem în așa fel încât să putem să creăm acel cadru prin care să facem o Românie funcțională”.
(vezi: https://www.youtube.com/watch?v=axt_-0nzo_I&t=27s)

(Vezi si :https://www.facebook.com/4media.INFO/videos/un-%C4%83-la-patru-secunde-n...)

Concluzie:
"Prea v-ați atătat arama sfâșiind această țară,
Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară,
Prea v-ați bătut joc de LIMBA, de străbuni și obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște mișei!
(Mihai Eminescu- Scrisoarea III)