Ploieşteanul Nichita Stănescu şi basarabeanul Grigore Vieru se vor întâlni, în bronz, la Târgu- Mureş. Cu... Eminescu...

R: -Ce mai este nou pe la Târgu Mureş, cu ce vă confruntaţi, care mai sunt succesele?

N.B. – „Toate-s vechi şi nouă toate / Ce e rău şi ce e bine / Tu te-ntreabă şi socoate / Nu spera şi nu ai teamă...”  Noi rămânem la Târgu Mureş, ceea ce încercăm, unii dintre noi, să fim, un zid care se opune valurilor potrivnice mersului normal al vremurilor. Rămânem să redăm, după puterile noastre, demnitate limbii şi respect faţă de ceea ce înseamnă „partea de cuvânt şi partea de cuvinte” a limbii române.
Am făcut un pas foarte mare, eu aşa cred, deşi pare greu de imaginat pentru cei din afară, că, după aproape trei ani de solicitări, abia am reuşit să amplasăm, chiar dacăprovizoriu în acel loc, un bust al lui Grigore Vieru. Pare de necrezut, dar chiar e o problemă la Târgu-Mureş să amplasezi statuia unui scriitor român.

- De ce bustul lui Grigore Vieru la Târgu Mureş?

- Vieru poate să fie pus oriunde, orice loc din patria limbii române şi-l poate asuma, dar legătura lui Grigore Vieru cu Târgu-Mureşul e una specială, de aceea e motivat o dată în plus un bust Grigore Vieru la Târgu-Mureş. Grigore Vieru a venit des aici şi a fost primit cu mult entuziasm. La Târgu-Mureş a scris un un text fundamental, prin care defineşte Transilvania, aş spune la modul magistral: „Aici se păstrează în toate / Urmele lui Dumnezeu / Aici fratele e pururea frate / La uşor şi la greu // Aici e familia sfântă / Neuitaţi cei din mormânt / Aici de iubire se cântă şi totu-i legământ // Transilvania, Transilvania/ vatră caldă, luminoasă / Transilvania, Transilvania,  Vatră veche şi frumoasă”. Nimeni n-a definit mai frumos decât el Transilvania.
Aceste versuri, scrise în 1991 la Târgu Mureş, au fost puse pe muzică tot acolo, de Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Şi piesa a fost înregistrată la Radio Târgu-Mureş. Aceasta, dacă vreţi argumente particulare pentru nevioia de Grigore Vieru la Târgu-Mureş în strălucirea bronzului.

- Dar nu înţeleg de unde a apărut reticenţa autorităţilor?

- Reticenţa este una pe care o ştim de mult, este de ordin etnic. Pentru a amplasa acest bust pe domeniul public, este nevoie de acordul Consiliului municipal şi unii de acolo nici nu vor să audă nimic despre ceea ce înseamnă pentru noi „sentimentul românesc al fiinţei”, iar alţii au ochelari de cal şi nu-şi mai văd decât propriile interese.

- Românii sunt mai puţini în consiliul municipal?

- Nu, românii sunt majoritari, dar dacă nu ar fi fost cozi de topor, amplasarea statuii ar fi fost simplă. Un lucru firesc, într-o ţară normală, în care respectul pentru celălalt nu trebuie să fie facultativ. „Grigore Vieru nu dăunează grav sănătăţii culturale”, dacă e să-i liniştim pe cei încrâncenaţi în fţa valorilor culturii române.

- Da, dar dăunează prostiei...

- Dar prostia nu doare... Până la urmă am reuşit, cu concursul primarului Dorin Florea, să amplasăm provizoriu acest bust în faţa Centrului Cultural „Mihai Eminescu”, cu un înscris lângă bust: „Amplasat provizoriu până când consilierii vor vota un amplasament definitiv”. Am propus şi locaţia, într-un parc din apropiere, lângă statuia lui Eminescu. Vom face o rotondă pe care eu am numit-o „Cenaculum”, în care vor fi amplasate busturile scriitorului Romulus Guga, cărturarului Serafim Doicu, scriitorului, pictorului şi, sculptorul Ion Vlasiu, istoricului Vasile Netea, actorilor Ovidiu Iuliu Moldovan şi Ioan Fiscuteanu, scenografului Romulus Peneş. Aceştia ar fi într-o primă etapă.

- Apoi?

- Pentru că suntem la Vălenii de Munte, pot să vă spun că avem promisiunea preşedintelui CJ Prahova, dl. Mircea Cosma, de a ne dona un bust al lui Nichita Stănescu. Dacă acest lucru se va întâmpla, în 2014 vom amplasa la dreapta şi stânga statuii lui Eminescu, bustul lui Nichita Stănescu şi cel al lui Grigore Vieru. De fapt, şi bustul lui Vieru este tot o donaţie a CJ Alba, a preşedintelui Ion Dumitrel. Primbându-ne în Alba Iulia, printr-un parc, pe Aleea Scriitorilor,  m-a impresionat bustul lui Vieru şi am spus că bine i-ar sta unuia şi la Târgu-Mureş. Şi dânsul mi-a răspuns prompt: „Nicio problemă, vă facem unul şi pentru Târgu-Mureş. Ca donaţie! Este opera sculptorului Romi Adam.

- Promisiunea inginerului Mircea Cosma a fost făcută acum, la Văleni?

- Nu, în primăvară, la Festivalul „Nichita Stănescu” de la Ploieşti. Acum doar a întărit promisiunea. Un bust Nichita Stănescu e binevenit la Târgu-Mureş şi pentru că municipiul nostru e cam sărac în monumente de for public.
Este adevărat, ne mândrim cu statuia lui Avram Iancu, opera lui Florin Codre, care cred că e cea mai frumoasă statuie a lui Avran Iancu din România. Mai există încă o statuie deosebită, cea a lui Emil dandea, primul primar român al Târgu-Mureşului, din perioada interbelică. Între ele, tronează, în faţa prefecturii, Lupa Capitolina.
E timpul să crească zestrea monumentelor de for public şi la Târgu-Mureş, fără atâtea piedici şi încrâncenări de tot felul!