ZIUA MONDIALA IMPOTRIVA BOLII ALZHEIMER

Demenţa Alzheimer este o boalǎ care apare ca urmare a afectǎrii creierului. Ea se caracterizatǎ printr-un declin progresiv al funcţiilor mintale. Sunt afectate memoria, limbajul, intelectul, abilitǎţile sociale, reacţiile emoţionale, modul de comportare. Pe mǎsura evoluţiei bolii, se reduce posibilitatea persoanei de a realiza activităţile de fiecare zi. Simptomele particulare şi evoluţia ei pot fi destul de diferite de la o persoană la alta.

Demenţa este o boală frecventă la persoanele în vârstă. Ea apare la 1 din 15 persoane de peste 65 de ani şi la 1 din 4 persoane de peste 85 de ani. In general evoluţia bolii pe întinde pe mai mulţi ani. Diferitele dificultăţi apar şi se accentuează treptat.

În timp ce, în alte ţări europene demenţa este o prioritate a sistemelor de sănătate publică, în România, în eventualitatea “fericită” în care se pune un diagnostic, doar pentru 10-15% din cazuri se iniţiază şi tratamentul!

Cateva aspecte importante pentru crearea unor condiţii minime de calitate a vieţii pentru pacienţii diagnosticaţi cu demenţă: creşterea conştientizării publice; oferirea de servicii de calitate pentru pacienţi; asigurarea suportul emoţional pentru aceşti pacienţi si implicarea societăţii în sprijinul pacientului şi a familiei acestuia. Mai mult decât atât, este important ca bolnavul să rămână cât mai mult timp integrat în societate, într-un mod activ, şi să fie tratat cu respect.

In Romania, dintre cele aproximativ 250.000 de persoane suferinde, doar 35.000 sunt diagnosticate. În plus, boala Alzheimer şi celelalte forme de demenţă sunt cel mai des descoperite în faze tardive. Perioada de supravieţuire din momentul punerii diagnosticului este de aproximativ trei ani şi jumătate în comparaţie cu evoluţia obişnuită a bolii de 8-12 ani!

Descrierea bolii

Afecţiunile de tip boală Alzheimer sunt demenţe ireversibile datorate unei afecţiuni organice a creierului. Există mai mult forme de demenţă: de tip Alzheimer, vasculară, fronto-temporală, cea legată de consumul abuziv de alcool, cea cu corpi Lewy, etc, dar manifestările clinice sunt foarte asemănătoare.

1. Efectele negative ale acestei boli asupra bolnavilor constau în pierderea treptată, în 8-10 ani, a funcţiilor intelectuale, orientării, memoriei, discernământului , capacităţii de autoingrijire. Ei se pot autovătăma, se pot rătăci şi nu mai ştiu să se întoarcă acasă, pot fi deposedaţi de bunuri, nu se pot îngriji.

2. Depistarea si tratarea din timp a acestei boli poate opri evolutia acesteia pentru o perioada de ani si poate ameliora starea de dispozitie si tulburările de comportament, în acest mod realizându-se prevenirea agravării subite a bolii.

3. Această stare a bolnavilor influenţează si membrii familiei, din cauza necesităţii de a supraveghea bolnavul 24 de ore pe zi. Aceste familii au nevoie de consiliere si de îndrumare spre servicii care să le sprijine în îngrijirea la domiciliu a bolnavilor.

4. Unul din cinci bolnavi se rătăceste cel putin o dată pe parcursul evoluţiei bolii, si nu mai stie să se întoarcă acasă.

5. Standardele europene în acest domeniu presupun îngrijrea la domiciliu, nu în instituţii pe termen lung. Sunt necesare programe care să păstreze cât mai mult in comunitate persoanele afectate de această boală.

Se consideră că boala Alzheimer este o boală a familiei din cauza efectelor multiple pe care le are asupra bolnavului si a anturajului acestuia. In acelasi timp, nu există suficientă informare, astfel ca, din numărul total de bolnavi numai o mică parte sunt aduşi de familii la medic pentru a fi luaţi în evidenţă (se consideră în mod eronat că simptomele demenţei sunt semne normale ale îmbătrânirii!). De asemenea, dintre cei luaţi în evidenţă, marea majoritate se prezintă la medic în fazele tardive de evoluţie a bolii când tratamentul medicamentos nu mai este eficient.

In judetul nostru functioneaza o sectie de ingrijire a persoanelor afectate de aceasta boala in cadrul Centrului de ingrijire Sf. Luca din Beclean,tel 0263343228.

Puica Gheorghe DSP_BN comp. de promovare a sanatatii