17 noiembrie – Ziua Naţională fără Tutun

În 1987 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a creat Ziua Mondială Fără Tutun ca o modalitate de a atrage atenţia, la nivel mondial, asupra prevalenţei crescute a consumului de tutun şi efectelor negative asupra sănătăţii. Ziua Mondială Fără Tutun este menită să încurajeze o perioadă de 24 de ore de abstinenţă de la toate formele de consum de tutun, pe tot globul.

La data de 31 mai a fiecărui an, OMS sărbătoreşte Ziua Mondială Fără Tutun, subliniind riscurile pentru sănătate asociate cu consumul de tutun şi pledând pentru politici eficiente de reducere a consumului de tutun, a doua cauză de deces la nivel global (după hipertensiune) şi, în prezent, responsabil pentru uciderea a unuia din 10 adulţi din întreaga lume.
  În scopul sensibilizării populaţiei României referitor la beneficiul renunţării la  fumat, Guvernul României,  în temeiul art. 107 alin. (2) din Constituţie şi al art. 8 din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, a adoptat Hotărârea 1270/2002, prin care, cea de-a 3-a zi de joi a lunii noiembrie se declară “Ziua Naţională fără Tutun”. În acest sens, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii  organizează campanii de marcare a acestei zile. 

Scopul campaniei

-Reducerea prevalenţei fumatului în rândul tinerilor prin promovarea unui stil de viaţă fără tutun

- conştientizarea populaţiei generale cu privire la efectele nocive ale fumatului

Obiectivele campaniei

Creşterea numărului de persoane   din grupul ţintă informate cu privire la efectele nocive ale fumatului

 ² Creşterea numărului de persoane care nu încep să fumeze şi a celor care renunţă la fumat

 ² Diseminarea de recomandări în vederea renunţării la fumat

 ²   Sensibilizarea populaţiei şi a profesioniştilor din sistemul sanitar în privinţa pericolului pe care îl reprezintă bolile cauzate de fumat

Fumatul, risc major pentru sanatate

l  30% din decesele prin cancer

l  90% din decesele prin cancer pulmonar

l  25% din decesele prin boli coronariene

l  85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive

l  25% din decesele prin boli cerebrovasculare

Efectele fumatului pasiv asupra sanatatii copiilor

•         Bronşiolită

•         Bronşită catarală

•         Astm

•         Pneumonie

•         Bronhopneumonia

•         Otită

•         Amigdalită

•         Sinuzită

•         Scăderea capacităţii respiratorii

Fumatul, factori de protectie

Ø  Canalizarea curiozităţii prin informare cu privire la riscurile asociate     consumului de tutun

Ø  Promovarea educaţiei prin valori şi atitudini care denotă respect şi responsabilitate pentru sănătatea proprie

Ø   Accesibilitatea scăzută a tutunului în mediile sociale frecventate de     tineri

Ø   Promovarea alternativelor sănătoase de petrecere a timpului liber

Ø   Mediu familial armonios

Ø   Convingerea că un consum de tutun nu este tolerat

Ø   Programe de prevenire

  Beneficiile asupra organismului şi calităţii vieţii în urma renunţării la fumat

  ▪ După 20 de minute tensiunea arterială va scădea, pulsul va scădea, iar temperatura mâinilor şi picioarelor va creşte.
 ▪ După 8 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge va scădea până la cote normale, iar nivelul oxigenului din sânge va creşte până la normal.
  ▪ După 24 de ore şansele unui atac de cord scad simţitor.
  ▪ După 48 de ore capacitatea de a mirosi şi gusta se va îmbunătăţi.
  ▪ După 2 săptămâni până la 3 luni, se va îmbunătăţi circulaţia dar şi funcţia respiratorie.
  ▪ După 1 până la 9 luni probleme precum tusea, congestionarea sinusurilor sau oboseala se vor diminua.
  ▪ După 1 an riscul unor afecţiuni coronariene va scădea până la jumătate comparativ cu riscul asociat unui fumător.
   ▪ După 10 ani riscul cancerului pulmonar va scădea până la jumătate faţă de cel al fumătorilor; se va diminua şi riscul cancerului de gură, gât, esofag sau rinichi.
   ▪ După 15 ani riscul afecţiunilor coronariene va scădea până la nivelul persoanelor care nu au fumat niciodată.

***  

În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Totodată studiile au arătat că 89% dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat.

              Faţă de anul anterior, se înregistrează o creştere cu 5,6% a numărului de persoane asistate, datorată creşterii cazurilor incidente (cu 7,5% a celor pentru droguri ilicite şi SNPP şi cu 9,4% a celor pentru alcool şi tutun) (1).

            Faţă de anul anterior, se observă o creştere a consumului experimental a drogurilor ilicite, de la 4,6%  la 6,6%, în schimb, pentru consumul recent şi cel actual, se constată scăderi, de la 3,6% la 2,5%, respectiv de la 1,8% la 1,1%, ceea ce înseamnă o stabilizare în planul consumului faţă de explozia determinată de apariţia substanţelor noi psihoactive.

            România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri de orice fel, fiind sub media europeană a consumului.                                              Compartiment Promovarea Sanatatii al DSP BN