47 de elevi din Republica Moldova, la Cuibul visurilor din Maieru

Joi 21 iulie, 47 de elevi din Republica Moldova, aflaţi în Tabăra de Cultură şi Civilizaţie Românească, „Acasă la noi” ediţia a 20-a, însoţiţi de câţiva profesori, au vizitat cunoscutul muzeu Cuibul visurilor din Maieru. Oaspeţii basarabeni sunt din 13 localităţi şi fac parte din Despărţământul ASTRA „Doina Răutului”, din comuna Gura Căinarului, raionul Floreşti. Sunt coordonaţi de doamna Olga Leşenco, preşedintele acestui despărţământ şi sunt invitaţii de onoare ai Despărţământului ASTRA Năsăud, preşedinte harnicul profesor Ioan Seni.
Doamna Olga Leşenco ne-a spus, într-un scurt interviu, că mulţumeşte pentru primirea făcută în România, mulţumeşte Consiliului Judeţean, preşedintelui Radu Moldovan pentru finanţarea proiectului acestei tabere, fiind impresionată de căldura, simplitatea şi sinceritatea românilor. „Cuibul visurilor este un focar de cultură românească”, iar marele romancier Liviu Rebreanu este „mândria Maierului” şi până la urmă, „Sângele vibrează, inima sună.”
Printre însoţitorii elevilor basarabeni sunt profesorii Vladimir Leşenco, director, Zâna Mandalac, preşedintele Cercului ASTRA Floreşti-dânsa ne-a spus că în grupul dumnealor sunt 25 de copii veniţi acum câţiva ani, în Republica Moldova, din Transnistria-Ioan Neagoş, preşedintele Consorţiului Român pentru o Dezvoltare Durabilă, Luiza Iliescu, Asociaţia Mesagerii Pro Natura, Lilia Cazacu, Antonina Marian, Acţiunea 2012, coordonator de Bistriţa, are Proiectul „Cunoaşteţi ţara”, peste o sută de mii de basarabeni aduşi în România, Irina Golubov, rusoaică stabilită în Basarabia-„Eu sunt româncă, trăiesc în Moldova din anul 1965, Moldova este ţara mea, m-am bucurat că am avut posibilitatea de a vizita România, impresionant acest Cuib al visurilor, Rebreanu este foarte mare.”
În amfiteatrul muzeului, au vorbit scriitorii Icu Crăciun, Iacob Naroş, Liviu Ursa, Dan Popescu, şi li s-au oferit oaspeţilor cărţi, iar aceştia au susţinut un scurt program artistic. S-a arătat profilul mixt al muzeului, istoric-etnografic, memorial, înfiinţat la 7 noiembrie 1957 din iniţiativa cunoscutului profesor măierean Sever Ursa prin inaugurarea unei expoziţii prilejuite de cea de-a 72-a aniversare a naşterii lui Liviu Rebreanu. S-a vorbit despre rădăcinile milenare, daco-romane ale acestor locuri, despre valorile fundamentale ale poporului român, Credinţa în Dumnezeu, Naţiune, Familie, Limba Română. Au vorbit şi câţiva profesori şi elevi, arătând că s-au simţit „copleşiţi” în faţa istoriei românilor.
Primarul Maierului, Vasile Borş, i-a invitat pe oaspeţi la un restaurant pentru o gustare.
În calitate de jurnalist i-am însoţit pe oaspeţi în continuarea vizitei lor. Înainte de a veni la Cuibul visurilor, basarabenii au vizitat staţiunea Sângeorz Băi şi Muzeul de Artă Comparată din localitate, director cunoscutul sculptor Maxim Dumitraş. După vizita de la Maieru, autocarul s-a îndreptat spre Rodna, unde s-a vizitat Catedrala Ortodoxă, cu părintele Lazăr Nichita amfitrion, aici l-am văzut pe prof. Iacob Guşă, preşedintele ASTRA Rodna, şi sediul administrativ al Parcului Naţional Munţii Rodnei, unde au fost primiţi, cu explicaţile de rigoare, de ing. Doina Jauca, directorul Parcului şi dr. biolog Claudiu Iuşan. De la Rodna s-a plecat la Şanţ, iar de aici, pe un bun drum asfaltat, prin munţi, 12 kilometrii, s-a ajuns la Lunca Ilvei. Aici, cunoscutul şi generosul om de afaceri Emil Iugan, a oferit o masă la o splendidă terasă, după care s-a vizitat fabrica de cherestea a domnului Iugan şi unde lucrează 230 de oameni. La sediul firmei oaspeţii au susţinut un scurt program artistic. Domnul Iugan a oferit cărţi, printre care două volume mari despre George Coşbuc, sub semnătura lui Dumitru Munteanu. Domnul Emil Iugan ne-a spus, „Să găsim soluţii din rezervele pe care le avem în zonă.” Dânsul ne-a recitat o poezie, printre versuri, unul ne-a stârnit lacrima, „În Carpaţi ne-am petrecut durerea.”
Programul grupului basarabean a continuat, eu m-am întors la Rodna purtând în suflet un vers dintr-un cântec al oaspeţilor, „Of, sărmana, sărmana Basarabie.”