Academician Mihai Cimpoi: Liviu Rebreanu este un mare maestru al artei româneşti

Academicianul Mihai Cimpoi a fost prezent, pentru prima dată la Bistriţa, în cadrul Colocviilor „Liviu Rebreanu”. Timp de două zile, domnia sa a participat la manifestările realizate la Năsăud şi Bistriţa de către Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Pentru cititorii ziarului nostru, Mihai Cimpoi împărtăşeşte câteva gânduri legate de modelul Liviu Rebreanu.
         
Rep.: - Sunteţi pentru prima dată pe meleagurile Năsăudului pe care le cunoaşteţi din operele lui Liviu Rebreanu şi George Coşbuc. Cum aţi receptat aceste locuri?
 
          Mihai Cimpoi: - Am venit cu deosebită plăcere participând la dezbaterile importante despre activitatea lui Liviu Rebreanu, la Năsăud şi Bistriţa, unde au vorbit distinşi oameni de cultură din spaţiul românesc, demonstrând, încă o dată,  unitatea acestui spaţiu. Am găsit aici locuri binecuvântate de Dumnezeu, la fel ca tot spaţiul mioritic cântat de scriitorii noştri în opera lor.
 
          Rep.: - Cum vi s-au părut dezbaterile susţinute în aceste zile în judeţul nostru?
 
          M.C.: - Sunt oameni deosebiţi care au avut grijă, de-a lungul timpului, de păstrarea vie în conştiinţa bistriţenilor a operei lui Liviu Rebreanu. Mă refer aici la Niculae Gheran şi Andrei Moldovan şi a lor carte – „Liviu Rebreanu prin el însuşi”, în care se manifestă o preocupare deosebită a lui Rebreanu pentru valorile create în ţară şi în provinciile româneşti, în special în spaţiul basarabean. De asemenea, trebuie să menţionăm faptul că Biblioteca Judeţeană, prin managerul ei – Ioan Pintea, a fost o adevărată gazdă, reuşind să contureze, la Bistriţa, o adevărată sărbătoare a scrisului.
 
          Rep.: - Bistriţenii au aflat de la dumneavoastră că Liviu Rebreanu avea în proiect şi scrierea unui roman cu un personaj basarabean.
 
          M.C.: - Într-adevăr, Liviu Rebreanu avea în proiect şi un Ion basarabean, cu acţiunea care trebuia să se desfăşoare în Basarabia, unde fiica lui Titu Herdelea era căsătorită şi, prin intermediul ei, prozatorul a cunoscut bine realităţile basarabene şi aceleaşi pătimiri pentru pământ. Am dedicat un capitol aparte în cartea „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia” acestor relaţii pe care le-a avut Liviu Rebreanu cu studenţii, profesorii, autorii de la Chişinău, din perioada interbelică. Liviu Rebreanu a scris şi o carte pe baza unui studiu a lui Zaharia Arbore pe care a semnat-o cu pseudonimul Ion Jalea.
 
          Rep.: - Ce ne spuneţi despre actualitatea lui Liviu Rebreanu?
 
          M.C.: - În ceea ce priveşte actualitatea lui Liviu Rebreanu, eu cred că rămâne în continuare un mare maestru al artei româneşti, un autor nu doar de romane sociale, inspirate de tematica sătească ci şi autor de romane psihologice, făcând o pledoarie într-adevăr interesantă datorită lui Ion Drăgănescu pentru viitorul roman psihologic  în maniera lui Proust. O confirmare a valorii lui Liviu Rebreanu pe mapamond îi aparţine cunoscutului scriitor japonez Kobo Abe, câştigătorul premiului Nobel care, răspunzând la întrebarea unui reporter rus – Cine este maestrul? – a spus prompt – Liviu Rebreanu. De altfel, „Pădurea spânzuraţilor” a avut o rezonanţă deosebită în Japonia la momentul apariţiei traducerii. Liviu Rebreanu are un impact deosebit asupra construcţiei estetice actuale, fiind un maestru în construcţii epice de amploare, dar şi un excelent nuvelist.
 
          Rep.: - Cum este Rebreanu receptat de fraţii din Basarabia?
 
          M.C..: - Este iubit şi citit având şi o stradă cu numele lui, dar şi un bust pe aleea Clasicilor, acolo unde se află şi al dumneavoastră George Coşbuc. De asemenea, avem o bibliotecă Liviu Rebreanu, înfiinţată de Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa. Am îngrijit o ediţie a romanelor sale cu prefaţa mea, într-un tiraj de 50.000 exemplare, care s-a epuizat rapid. Sunt şi îndrumător ştiinţific, în calitatea mea de academician, unii dintre doctoranzii mei ocupându-se de arta narativă, de tehnicile narative rebreniene. De asemenea, sunt şi autorul unui eseu – „Rebreanu şi Dostoievski – Modelul albiei adânci”, expresie aparţinând lui Rebreanu, prin ea caracterizând arta românească.
 
          Rep.: - În semn de preţuire, bistriţenii v-au acordat premiul „Liviu Rebreanu” pentru întreaga activitate.
 
          M.C.: - Sunt onorat de această distincţie şi mulţumesc celor care au considerat că am contribuit şi eu, de-a lungul timpului, pentru promovarea operei lui Liviu Rebreanu. Am în proiect un studiu în care voi vorbi despre receptarea lui Liviu Rebreanu în diferite areale culturale şi, de asemenea, în comun cu Uniunea Scriitorilor din Sankt Petersburg, a cărei preşedinte este Dimitrie Karalis Buznea, care prevede editarea a zece autori români la Sankt Petersburg şi a zece autori duşi la Chişinău şi Bucureşti, primul din serie fiind Liviu Rebreanu cu „Ciuleandra”. Romanul a fost tradus deja, având o rezonanţă deosebită la editurile ruseşti.
 
          Rep.: - Vă mulţumim pentru gândurile împărtăşite şi vă reaşteptăm, cu drag, la Bistriţa.
 
          M.C.: - Şi eu mulţumesc, încă o dată, bistriţenilor pentru primirea făcută şi în mod special scriitorului Ioan Pintea, apreciat om de cultură. Să ne revedem cu bine.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5