Agricultura la… pământ!

Lucrările agricole din toamna anului 2010 s-au concretizat în însămânţarea a 300 ha cu grâu, 119 ha cu triticale, 22 ha cu orz de toamnă şi 113 ha cu plante furajere. Deci, un total de 554 ha din cele 5145 ha de teren arabil, comuna deţinând în total peste 10 mii de ha de teren agricol. În primăvară se vor mai semăna aproximativ 600-700 de ha cu porumb pentru boabe şi furajer, pe parcele mici, ca o cultură de subzistenţă. De remarcat este faptul că cele 554 ha cultivate în toamnă, majoritatea sunt exploatate de 4-5 fermieri autentici.

De când se acordă subvenţii pentru agricultură, odată cu apariţia APIA, care a pus ordine în suprafeţele agricole, chiar dacă acestea sunt mult sub nivelul cerinţelor, spre exemplu, pentru o suprafaţă de 3 ha teren agricol subvenţia este de aproximativ 1600 lei, adică 16 milioane de lei vechi, suprafeţele exploatate s-au diminuat la mai mult de jumătate. Cum este posibil acest fenomen? Pentru ce li se mai dau bani celor mai mulţi din aşa-zişii „fermieri” care au uitat cu totul de agricultură? Nu ar fi mai practic ca în loc de bani lichizi, care ajung în stomacul „fermierilor”, acestora să li se acorde îngrăşăminte chimice, seminţe, material săditor pentru pomicultură şi viticultură, pesticide, carburanţi?

Pe gaura neagră a ţevii de tun cu care politicienii au distrus deliberat agricultura stă să iasă o ghiulea nimicitoare: un act legislativ prin care terenurile nelucrate să fie impozitate cu 400 lei/ha. Ce vor aceşti guvernanţi diabolici să mai facă cu agricultura? În locul unui program naţional de redresare a agriculturii la care să pună umărul specialişti de marcă din domeniu, întreaga clasă politică, aceasta o bagă cu totul în fundul pământului. Pentru ce mai funcţionează un Minister al Agriculturii, acele direcţii judeţene ale agriculturii şi „dezvoltării rurale” în condiţiile în care acestea n-au dezvoltat nimic de 20 de ani încoace, transformându-se în birouri de statistică agricolă?

În treacăt fie spus, proprietarii de terenuri agricole şi nu numai ei, ar trebui să afle un lucru: întrebat cât pământ poate deţine în proprietate o persoană, filozoful politic John Locke a răspuns: „atât cât poate un om ara, planta, îmbunătăţi şi cultiva şi poate folosi produsul rezultat, atâta poate fi proprietatea sa”.

Aurel Ghiba

Demografia 2010

În anul 2010 în comuna Teaca s-au înregistrat un număr de 65 de nou-născuţi, din care aproape 70% din rândul ţiganilor. Numărul deceselor înregistrate a fost de 60, majoritatea fiind din rândul pensionarilor, spre satisfacţia guvernanţilor. Deci, populaţia comunei a crescut într-un an cu 5 persoane, la fel ca în anul 2009, de unde se poate trage concluzia că într-un secol de-acum înainte, dacă nu va interveni ceva defecţiuni la axa Pământului, vreun potop sau ceva de acest fel, populaţia acestei comune medievale va creşte cu 500 de locuitori, din are 350 ţigani, ca urmare a discriminării pozitive la care sunt supuşi aceştia de 20 de ani încoace.

În prezent, structura populaţiei comunei, care este de 6100 de locuitori, pe naţionalităţi este următoarea: români – 4290; maghiari – 401; germani – 7 (în condiţiile în care satul Teaca, în anii 60, era populat de saşi în procent de peste 70%); ţigani – 1402, cu o tendinţă de creştere. Din punct de vedere al ocupaţiei, din cei 6100 de locuitori 2900 sunt pensionari de tot felul, 400 salariaţi, 600 plecaţi aiurea în lumea largă, 700 copii, elevi şi studenţi, 1500 alţii, adică liberi de orice înseamnă muncă (la vedere).

Nu mai ţin minte (de, vârsta!) cine spunea demult, demult, că „puterea ţării stă în numărul fiilor săi”, fără a se intui la acea vreme de mult uitată că se va ajunge la mulţi, dar proşti, ca astăzi.