Ansamblul profesionist „Cununa de pe Someş” şi-a lansat două CD-uri la deschiderea salonului de artă populară românească de la „Casa cu Lei”

„Casa cu Lei” a găzduit un eveniment deosebit, deschiderea unui salon de artă populară românească şi lansarea a două CD-uri speciale care aparţin Ansamblului profesionist „Cununa de pe Someş”, un CD cu muzică populară românească, dar şi un CD, o premieră la nivel judeţean, cu muzică internaţională. De asemenea au fost lansate DVD-ul Caravana IGF şi revista „Folklore”.
Evenimentul a fost deschis de managerul Palatului Culturii, dr. Dorel Cosma, care a declarat:”Suntem într-o perioadă în care ne-am obişnuit să ne întâlnim la fiecare pas cu lansări de ordin politic. Noi v-am invitat la o lansare culturală, încă o dovadă că nici în situaţii critice sau deosebit de critice, cultura nu moare. Ce ar fi un popor fără cultură, fără dragostea de viaţă, fără exprimarea frumoasă, de apropiere unii de alţii, chiar şi într-o perioadă de distanţare impusă medical. La Casa cu Lei marcăm câteva momente importante. Având în vedere eforturile deosebite făcute pentru ca cele câteva lucruri să prindă contur, care să rămână pentru perioada următoare atât pentru concitadinii noştri, cât şi pentru cei care ne vizitează municipiul şi chiar ţara, şi anume un salon românesc. Este un salon de artă populară românească, considerând că, aici, la Casa cu Lei, dincolo de tradiţia salonului săsesc trebuie să existe şi un salon tipic majoritar. Am început să adunăm obiecte, am început să ne gândim la locul unde-l vom plasa şi, încet-încet, acest Salon românesc a prins contur. Aş vrea ca şi în acest cadru să mulţumesc colegilor mei: Mărioara Sigheartău, un „ferment” al acestui salon, Dorina Petrovici, în calitatea sa de administrator al instituţiei noastre şi şef administrativ, şi nu în ultimul rând, celor de la Casa cu Lei, celor trei colegi care au venit cu obiecte proprii pe care le-au donat acestei idei, la care se adaugă şi Nelu Griga, un alt coleg de-al nostru. Şi sunt doar câţiva care au cuplat la ideea de frumos, la ideea de a lăsa ceva pentru cei care trec prin Bistriţa. Şi am lăsat la final un nume consacrat deja în tot ce înseamnă arta populară românească – Virginia Linul, doctor în specialitate care, cu aceeaşi bunăvoinţă, cu aceeaşi deschidere, a răspuns invitaţiei noastre, atât în realizarea acestui obiectiv, cât şi prin prezenţa domniei sale la vernisajul pe care l-am organizat”.

Virginia Linul, doctor în folclor, a declarat: „ Aş vrea să felicit iniţiativa de a crea un salon tradiţional românesc în centrul Bistriţei şi vreau să-l felicit pe domnul profesor dr. Dorel Cosma pentru că dumnealui este motor culturii din Bistriţa şi nu numai, chiar din lume, pentru că ştim că este şi preşedintele IGF. Aici, în Bistriţa-Năsăud, sunt nişte oameni minunaţi, oameni harnici, cu o cultură tradiţională străveche. Această cultură tradiţională este identitatea românilor şi face parte din marea cultură a României. Cultura tradiţională, cultura ţărănească a pus bazele poporului român şi, iată, trăieşte până-n zilele noastre. La noi, cultura tradiţională nu este doar parte de istorie, este parte din prezent, trăire şi viitor. Nu este numai trecut. Este şi trecut, şi prezent, şi viitor. Forma culturii tradiţionale din România este inegalabilă. Nicio ţară din lume nu are atâta diversitate în portul popular, în podoabele tradiţionale româneşti, în tot ce aparţine culturii tradiţionale, atât portul, cultura tradiţională, cât şi cântecul şi jocul. Avem o diversitate mare în România, dar noi trebuie să avem grijă să punem în valoare aceste elemente de bază ale poporului român. Acum, la Bistriţa, orice turist poate să vină să vadă moştenirea noastră, a judeţului Bistriţa-Năsăud. Felicit această idee şi în aceste momente de pandemie pentru că, chiar dacă avem restricţii în a merge şi a vizita alte ţări, românii s-au gândit să se orienteze un pic şi spre România. Este un aşa zis curent de a aduce românii acasă. Din toate aceste probleme mari, eu am văzut partea bună, şi anume, faptul că turiştii din ţară caută tradiţia românească, caută locurile româneşti, caută locurile de baştină. Eu spun că este un moment bun pentru a ne descoperi familia, locul de provenienţă, bunătatea, ospitalitatea şi hărnicia poporului român. Dacă în alţi ani, în luna august, toată lumea era prin aeroporturi să plece spre Turcia, Grecia, Tailanda şi alte destinaţii exotice, de data aceasta românii se urcă în maşină şi se duc prin ţară şi circulă, se opresc din loc în loc să caute, să descopere. Caută să ne descopere, de fapt, pe noi, pe românii adevăraţi, care încă mai ţin stindardul României, care încă mai stau, mai muncesc şi nu lasă să piară românismul, nu lasă să piară România. Chiar dacă ne place să fim moderni, pentru că ne-am adaptat vremurilor, nu trebuie să ne lăsăm tradiţiile. În momentul în care vine un turist, el caută tradiţiile locale. De asta suntem căutaţi, asta trebuie să descoperim şi toată lumea trebuie să vină să ne descopere pe noi, împreună cu cultura noastră, cultura tradiţională, cultura ţărănească care stă la baza culturii româneşti. Şi nu va pieri niciodată! Aş vrea să punctez că, datorită unor oameni cu suflet, cum este prof. dr. Dorel Cosma, şi oamenii de cultură din judeţul Bistriţa-Năsăud, eu sunt convinsă că judeţul Bistriţa-Năsăud este patria culturii româneşti, este patria costumului popular românesc, este patria oamenilor frumoşi care nu-şi uită rădăcinile şi promovează, ori de câte ori au ocazia, tot ce e frumos şi românesc. Avem lucruri frumoase şi avem un salon aici, la Casa cu Lei”.

„Evenimentul ne oferă prilejul de a ne gândi la ceea ce înseamnă valori materiale şi valori imateriale în cultura română. Patrimoniul cultural material, reprezentat în acest salon vernisat astăzi este ansamblul de zestre materială pe care poporul român a transmis-o din generaţie în generaţie şi această zeste prinde contur în obiectele de artă păstrate de-a lungul vremurilor. Patrimoniul imaterial, care este mână-n mână cu cel material, este alcătuit din înţelepciunea noastră păstrată de veacuri de la strămoşi şi datoria noastră este s-o ducem mai departe către generaţiile care vor urma. A deschide la Bistriţa un Salon românesc este un lucru deosebit şi poate, surprinzător, pentru că ne-am obişnuit cu salon românesc prezent dincolo de graniţele ţării - Salon românesc de la Berlin, Salonul românesc de la Milano, acolo unde cultura scrisă, artistică, ne reprezintă de fiecare dată România pe harta lumii. Salonul românesc reprezintă aici ceea ce înseamnă salon românesc tradiţional şi dacă ne gândim că Dimitrie Gusti - sociologul care a fost fondatorul perspectivei monografice şi care a pus în valoare satele româneşti, cel care a înfiinţat Muzeul românesc, şi poate această cameră devenită salon ar merita să facă parte dintr-un amplu muzeu românesc - dădea valoarea corespunzătoare a ceea ce înseamnă tradiţional, egal, nepieritor. Valorile acestea, material şi imaterial, se îngemănează în Salonul românesc de la Bistriţa şi am putea spune că îi avem aici aproape, unul lângă celălalt, pe Rebreanu şi Coşbuc. Dacă ne gândim la familia intelectualului Herdelea cu copiii săi, care în camera de oaspeţi, pentru că salonul era o cameră preţioasă unde erau expuse cele mai scumpe şi dragi obiecte, care meritau să fie văzute şi în care oaspeţii îşi găseau locul cuvenit, în cuprinsul odăii de oaspeţi nu uita să mai amplaseze şi o bibliotecă, valoarea imaterială a tezaurului românesc ancestral, în romanul „Ion” al lui Rebreanu asigură aşezarea în pământ a acţiunii de acolo. Iar dacă-l avem şi pe Coşbuc alături, cei doi corifei ai culturii din Bistriţa-Năsăud, Coşbuc este cel care a dat glas tradiţiilor din „Nunta Zamfirei”. Iată că literatura, portul, tradiţiile, cântecul, jocul toate sunt împreună prezente în acest Salon românesc tradiţional de la Bistriţa care ne fac să ne gândim la aceste lucruri care asigură temelia existenţei noastre ca neam, alături de limba română, alături de celelalte tradiţii spirituale. Un salon şi două CD-uri care astăzi sunt deschise publicului larg, e un salon care îşi aşteaptă vizitatorii de peste tot şi dacă sunt turişti care trec prin Bistriţa vor afla cât multe lucruri despre ceea ce înseamnă specificul acestor locuri. Cântecul prezent în cele două CD-uri va duce mai departe o activitate constantă realizată la Palatul Culturii, cu atât mai mult cu cât melodiile sunt interpretate atât în limba română, cât şi în limbi de circulaţie internaţională” declară Elena M. Cîmpan.
„ Românii ştiu întotdeauna să fie luminoşi şi aşa suntem şi noi, bistriţenii şi năsăudenii, luminoşi şi făloşi, în sensul bun al cuvintelor, cu lucrurile frumoase pe care le avem. Trebuie să ieşim în lume cu aceste lucruri, cu tot ce are mai frumos lada noastră de zestre pentru că este unică. În faţa dumneavoastră, demonstrăm încă o dată că echipa de la Palatul Culturii, fie vreme bună, fie vreme grea, niciodată nu a stat pe loc, ci a avut roade bogate. În vremurile tulburi pe care le parcugem, mai avem nevoie şi de un cântec, mai avem nevoie şi de lectură, mai avem nevoie să ne întoarcem cu gândul şi să ne aplecăm frutea spre o icoană pe care o veţi găsi în Salonul tradiţional românesc, dar şi spre gândurile şi trăirile străbunilor noştri, care întotdeauna, în armonia timpului lor, au ştiut că tradiţia şi credinţa sunt doi stâlpi fundamentali pentru românism. Până la urmă, şi noi românii trebuie să ne punem pecetea pe aceste meleaguri şi să demonstrăm că avem o tradiţie extraordinară. Ce ne-am face fără tradiţa noastră, ce ne-am face fără oameni care ştiu să promoveze această tradiţie şi, iată, vin intelectualii în faţa dumneavoastră să demonstreze că tradiţia nu este deloc un lucru minor în cultură şi că tradiţia românească ne deschide porţile internaţionale. Mă gândesc, în primul rând, la domnul director Dorel Cosma care a reuşit în ultimii ani să demonstreze, de când este preşedintele Uniunii Mondiale de Folclor, că la Bistriţa, în judeţul Bistriţa-Năsăud şi în România sunt tradiţii extraordinare şi, ca la un roi cu miere bună, au venit, rând pe rând, toţi reprezentanţii popoarelor să vadă aici, la faţa locului, tradiţiile noastre. Ne referim şi la „Nunta Zamfirei” şi alte proiecte pe care Palatul Culturii le-a făcut în toţi aceşti ani, dar şi la faptul că în ultimii ani, iată, după mai bine de 50 de ani, „Cununa de pe Someş” poate sta cu fruntea sus în rândul ansamblurilor profesioniste, un brand al ţării care a dus cununa nemuritoare a tradiţiilor peste tot în această lume. A trecut Oceanul şi ne-a reprezentat cu cinste în America, clopul nostru cu păun a ajuns la New York. Suntem, unici prin această latură tradiţională, dar şi prin cea creativă, care merg mână-nă mână aici la Palatul Culturii. De curând a fost şi un Festival Internaţional de Poezie online, cu colegi invitaţi din toată lumea, din Asia, Africa, America, Europa, Australia, toate continentele. Literatura cu tradiţia fac casă bună. A spus colega Elena M. Cîmpan despre cei doi stâlpi ai literaturii noastre, porniţi de aici, care au zugrăvit atât de frumos şi au dus inclusiv în Academia Română „Laudă ţăranului român”. Să-l mai amintim şi pe Andrei Mureşanu, care stă şi ne veghează, şi la faptul că în poezia lui, care a devenit versul pentru Imnul naţional, se spune „Preoţi cu crucea-n frunte, căci oastea e creştină”. Şi echipa de la Palatul Culturii e creştină, pentru că nu uită nici de latura tradiţiilor, nici de cea spirituală. La Bistriţa a avut loc un spectacol extraordinar, parcă o voce de înger s-a coborât în Panteonul Bistriţenilor, la Biserica Coroana, unde slujesc cei patru preoţi. Este vorba despre vocea Paulei Seling. Dr. Dorel Cosma a primit cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Clujului – „Crucea Transilvană”. Denotă faptul că tradiţia şi credinţa merg mână-n mână aici şi cei doi stâlpi ai românismului nu sunt lăsaţi să piară. Îi felicit pe colegii de la Palatul Culturii pentru că avem „o casă dinainte”, aşa cum trebuie, aici la Casa cu Lei şi că, pe lângă Salonul săsesc şi Casa tradiţională românească, îmi sunt dragi şi cărţile din Biblioteca de la „Conexiuni”. Colegii de la „Conexiuni” vă aşteaptă să-i descoperiţi. În curând veţi vedea şi o antologie de poezie în pandemie a colegilor scriitori, realizată de Palatul Culturii. Vreau să vorbesc şi despre cele două albume extraordinare ale „Cununei de pe Someş”, îl felicit pe dirijorul Alexandru Demeter, pe coregraful Teodor Puşcaş, pe domnul director care a avut concepţia acestor două albume, imprimate într-un studio profesionist de la Cluj-Napoca, cel mai bun studio de înregistrări de la noi din ţară – Ansamblul „Cununa de pe Someş”. Cântece nemuritoare din Bistriţa-Năsăud, suite orchestrale împreună cu artiştii noştri Petre Petruse, Mărioara Sigheartău, Marian Predescu, Cornelia Hoha, Teodora Simionca şi Anton Todică, reprezentantiv pentru folclorul nostru. Îi felicit pentru acest CD cu cântece româneşti, dar mai ales pentru o provocare pe care trebuie să recunosc, şi eu, şi artiştii, este o surpriză. A fost o provocare din partea domnului director Dorel Cosma, pentru că dacă nu era domnia sa nu ştiu câţi dintre colegii mei s-ar fi gândit vreodată să cânte în limba greacă, în limba spaniolă, în idiş, limba rusă, limba maghiară, limba bulgară, în arabă, cântece din Serbia, Franţa, Turcia. Toate zonele dragi nouă sunt aici reprezentate prin vocea colegilor noştri. Este primul album, cel puţin din această zonă a ţării, în care artiştii noştri profesionişti interpretează cântecele altor popoare. Va fi o carte de vizită pentru noi şi pentru cei care se regăsesc în aceste cântece internaţionale. O altă provocare din ultimii ani este caravana IGF, care anul acesta s-a desfăşurat mai mult în mediul online, cu o sensibilitate aparte. În urma acestei carvane, a apărut filmul document care vorbeşte despre tradiţiile internaţionale, eveniment desfăşurat pe scena Palatului Culturii, alături de colegi din Franţa, Italia, Spania, Israel, Serbia, Cipru, Grecia, Vietnam, Ucraina, India, Mexic, Turcia, Costa Rica. Fiecare director de instituţie a venit îmbrăcat în portul popular specific ţării. Vă prezint şi revista „Folclore” a Federaţiei Internaţionale de Folclor, care aduce noutăţile din această sferă tradiţională, care trebuie să ne fie dragă tuturor. Prin tradiţie putem demonstra foarte multe şi putem ieşi în evidenţă şi noi, românii, pentru că pe altă latură este mai greu. IGF a sărbătorit anul trecut şi continuăm sărbătoarea prin apariţia acestei reviste care de curând a fost lansată la sediul din Voirone (Franţa). Este o oglindă a ceea ce reprezintă această activitate titanică a unei federaţii internaţionale de folclor. Nu este uşor să coordonezi atâtea structuri de pe atâtea continente, să faci ca fiecare să fie în felul lui promovat şi considerat ca unul dintre „copiii apropiaţi” ai federaţiei. Este o revistă în limba engleză, pentru a putea circula peste tot în lume. Să fim sănătoşi, să ne gândim la lucruri frumoase pentru că indiferent de vremuri, avem nevoie şi de cântec, care ne-a fost alinare şi avem nevoie de literatură” a declarat Menuţ Maximinian, director ziarul „Răsunetul”.
Dorel Cosma a vorbit apoi despre colectivul de la Palatul Culturii: „Atât înalta distincţie primită recent, cât şi multe altele aparţin, într-un fel, mai puţin sau mai mult, fiecăruia dintre colegii mei de la Palatul Culturii, acolo unde în timp am reuşit să formăm o echipă şi să înţelegem rostul culturii bistriţene, nu doar ca o instituţie închisă, care să mai iasă din când în când în parc, ci ca o instituţie deschisă tuturor, care să circule în lume, care să promoveze municipiul nostru, judeţul şi ţara. Vreau să mulţumesc colegilor pentru modul în care au înţeles dorinţa mea de afirmare a întregii echipe, a instituţiei noastre. Sunt nevoit să precizez că foarte puţin am fi realizat dacă nu am fi avut susţinerea administraţiei locale, în directa persoană a primarului Ovidiu Teodor Creţu, a viceprimarilor, care au înţeles rostul culturii, lăsaţi să ducem, mesajul nostru din Bistriţa până în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Este important şi în continuare să ne gândim bine, să privim bine. Peste o scurtă perioadă de timp şi eu, şi o parte din colegii noştri vom părăsi corabia lăsând frâiele tineretului spre a duce mai departe tot ceea ce am creat noi, dar pentru a putea duce mai departe Palatul Culturii, de aici de unde noi vom părăsi corabia, este important să ştim că avem ajutorul administraţiei. Vânturile sunt multe, bat şi din stânga şi din dreapta, noi ne-am menţinut corabia pe centru, având grijă să le mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit şi o voi face şi din poziţia pe care o voi avea la nivel internaţional şi punând degetul pe rană, acolo unde se vor găsi, că în orice pădure sunt şi uscături, pentru ca lumea întreagă să ştie. Să fim atenţi ce facem în continuare dacă vrem ca această frumoasă corabie pe care am creat-o cu toţii să vâslească mai departe la fel de frumos, la fel de important în lumea întreagă”.
A urmat un moment artistic prezentat de Petre Petruse, Mărioara Sigheartău, Marian Predescu, Cornelia Hoha, Teodora Simionca şi Anton Todică.
„ Cununa de pe Someş este un ansamblu de referinţă, indiferent cine vrea sau nu vrea. Cununa de pe Someş este un nume la nivel naţional şi internaţional, şi nu greşesc dacă spun unul din primele zece ansambluri folclorice de la nivel european. Prezenţa noastră pe scenele lumii se concretizează acum. Era imposibil ca un asemenea ansamblu, un asemenea colectiv artistic devenit profesionist să nu vină în faţa publicului cu un CD profesionist. Am reuşit printr-o muncă intensă, atât a artiştilor, dar deloc de neglijat şi efortul financiar al colegilor de la contabilitate, conduşi de Iulia Petruse, care a ştiut să găsească soluţii într-o perioadă critică. Ştim că este nevoie de fonduri pentru situaţii critice, spitale, pentru a salva vieţi, dar nu putem să omorâm cultura, nu putem exista fără cultură. Am muri în faşă. „Dacă luăm banii de la cultură, pentru ce să mai luptăm”, a spus Churchill celor care îi cereau să ia sumele de la cultură pentru a finanţa războiul. Este un subiect de meditaţie pentru mulţi, dar le mulţumesc tuturor celor care se gândesc la fenomenul cultural, a tot ceea ce înseamnă Bistriţa, faptul că am reuşit să aducem la lumină acest CD, care cuprinde 18 piese, coordonate sub bagheta maestrului Alexandru Demeter, şi soliştii care şi-a adus contribuţia la reuşita acestui CD ce va circula în întreaga lume. Va rămâne pe masa oficialilor noştri din administraţie şi sunt convins şi pe masa multor primari şi oficiali din întreaga lume” a spus dr. Dorel Cosma.
Felicitări organizatorilor pentru multiplul pentru eveniment !