Azi, sărbătoarea folclorului năsăudean în casele românilor. Alexandru Pugna: M-am blocat pur şi simplu, nu mi-am găsit cuvintele. Mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru toate

Rep.: - La mulţi ani, încă odată! Telefonul nostru te găseşte la Blaj.

          Alexandru Pugna: - Acum, la început de Post al bucuriei, al Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, mă aflu la Blaj, în locul despre care Ion Heliade Rădulescu spunea că este locul unde a răsărit soarele românilor. Aici, la Blaj, în 1754, a apărut prima şcoală românească, iar Blajul, alături de Năsăud, au fost printre puţinele oraşe cu o populaţie curat românească şi unde s-au înfiinţat primele şcoli pentru români, cu predare în limba română. Sunt locuri încărcate de istoria. Nu departe de locul unde mă aflu acum, la Palatul Cultural, unde pregătim un concert extraordinar, un spectacol televizat care se va difuza de Ziua Naţională a României, în 1 Decembrie, pe posturile naţionale de televiziune, se află Câmpia Libertăţii, unde, în 1848, s-au adunat 30-40.000 de români pentru a-şi cere drepturile şi pentru a cere ca Transilvania noastră dragă să nu fie alipită Ungariei ci să rămână alături de români, să rămână românească.

          Rep.: - Se împlinesc 205 ani de la naşterea poetului Andrei Mureşanu.

          Alexandru Pugna: - Este o zi încărcată pentru mine şi pentru toţi cei care simt româneşte pentru că poezia „Răsunet” al poetului nostru naţional a răsunat aici, la Blaj, în Palatul Culturii, cu foarte puţin timp în urmă, când a demarat spectacolul. Am început cu Imnul României, cu cele patru strofe din poezia poetului nostru bistriţean Andrei Mureşanu.

          Rep.: - Nu putem decât să fim mândri că suntem bistriţeni, suntem ardeleni şi români. Câteva cuvinte despre această perioadă specială pe care o parcurgi şi despre modul deosebit în care ai fost surprins de oameni dragi de ziua de naştere.

          Alexandru Pugna: - Duminică am trecut pragul celor 60 de ani. Îi mulţumesc, în primul rând, bunului Dumnezeu pentru toate. Nu sunt vrednic pentru a fi primit atâtea şi atâtea binecuvântări de la bunul Dumnezeu. Am petrecut poate cea mai frumoasă zi de naştere a mea prin surpriza pe care am primit-o din partea colegilor, a celor dragi, a domnului preşedinte Emil Radu Moldovan, a colegei mele Matilda Pascal Cojocăriţa şi a soţiei mele Jeni care împreună au gândit ceva inedit, pentru că, fiind vorba de o vârstă rotundă, 60 de ani, s-au gândit să marcheze această sărbătoare într-un mod cu totul deosebit. Când mai schimbi câte un an, după o anumită vârstă, nu te bucuri foarte mult, deşi trebuie să ne bucurăm pentru fiecare răsărit de soare, pentru fiecare zi în plus pe care ne-o dă Dumnezeu, dar pentru un an. Ei au gândit un spectacol, eu nu am ştiut absolut nimic, am fost pus în faţa faptului împlinit. Trebuia să mă duc într-o cu totul şi cu totul altă destinaţie, dar m-am trezit în mijlocul unui concert-spectacol gândit de ei pentru mine la cei 60 de ani, la care au fost prezenţi artiştii de la Ansamblul Profesionist „Dor Românesc”, prieteni apropiaţi, colegi de breaslă, şefii unor instituţii de cultură din judeţul Bistriţa-Năsăud, surorile mele, alături de mari interpreţi care au venit din ţară, nume mari ale cântecului popular românesc care mi-au făcut această surpriză de a fi alături de mine, de a-mi cânta „La mulţi ani!” şi de a realiza o emisiune care va putea fi urmărită duminică, 21 noiembrie, la postul TV Favorit pentru că a fost filmat tot acel moment cu clipa în care am fost surprins, pentru că ştiam că mă duc întru totul alt loc. Pe lângă colegii de la „Dor Românesc” au fost alături de mine Oana Bozga Pintea, o foarte valoroasă interpretă a cântecului popular din ţinutul Huedinului, din zona Clujului, de asemenea, Bogdan Toma, cel care pe drept cuvânt este numit Drăgan Muntean al Pădurenilor, un moştenitor al interpretului Drăgan Muntean, cu o voce excepţională. Din Moldova a venit o interpretă foarte îndrăgită din generaţia tânără a interpreţilor de cântec popular, care alături de Matilda au creat o atmosferă deosebită, Andra Matei. Din partea de sud a ţării a venit colega şi buna mea prietenă Mariana Ionescu Căpitănescu, din Banat Adrian Stanca. Apoi îndrăgiţii interpreţi maramureşeni Florentina şi Petre Giurgi.  Momentul cel mai impresionant a fost cel în care a apărut alături de noi marele nostru artist, marele nostru interpret Nicolae Furdui Iancu. Apoi mama, care a venit special de la Căian să îmi ureze la mulţi ani. casa a fost duminică plină cu oamenii dragi. A fost o sărbătoare absolut extraordinară, la început m-am blocat pur şi simplu, nu mi-am găsit cuvintele...

          Rep.: - Tu care aveai întotdeauna cuvintele la tine, ai rămas blocat, cu raniţa în spate, dovadă că a fost o surpriză deosebită.

          Alexandru Pugna: - Îţi mulţumesc şi ţie, Menuţ, şi tuturor celor care şi-au adus contribuţia la realizarea acestui moment deosebit. Încă o dată mărturisesc că a fost cea mai frumoasă sărbătoare a zilei mele de naştere de până acum.

          Rep.: - Pentru că eşti omul tradiţiilor şi eşti legat şi de credinţă, ai absolvit şi Teologia, cum trebuie să parcurgem această perioadă a Postului Crăciunului întru aşteptarea sărbătorii Naşterii?

          Alexandru Pugna: - Sigur, trebuie s-o parcurgem pregătindu-ne atât din punct de vedere spiritual, cât şi material, dacă vrei, pentru întâlnirea cu marea sărbătoare a naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în primul rând prin pregătirea sufletească. Să fim mai buni, să încercăm să facem acel mai bine pe care ne-a îndemnat Mântuitorul, să urmăm tot ceea ce ne-a îndemnat Mântuitorul  în lucrarea Sa pământeană mântuitoare şi sigur, să ne pregătim şi sufleteşte pentru ca lumina ce va călăuzi pe cei trei magi înspre ieslea Betleemului, să ne lumineze şi nouă drumul înspre ziua în care vom auzi zvon de colind la uşa sufletului nostru, la fereastra sufletului nostru, şi să ne bucurăm că din nou Mântuitorul Hristos se naşte pentru fiecare dintre noi. Este de fapt împlinirea pe care bunul Dumnezeu a făcut-o omenirii, că ne va trimite mântuitor şi acest lucru se întâmplă an de an. Marcăm acest moment deosebit a venirii Mântuitorului pe lume prin colindele noastre străbune care demonstrează încă o dată că noi, ca neam, ne-am născut creştini, aici, în această parte a lumii, răstigniţi pe crucea istoriei între mari imperii, dar păstrându-ne credinţa în bunul Dumnezeu, credinţa noastră drept măritoare care alături de limba noastră cea străbună şi alături de datini şi obiceiuri, au constituit cartea noastră de identitate, au constituit coloana vertebrală a neamului nostru românesc. Şi pentru acest lucru trebuie să păstrăm datinile, să mergem la colindat, să ne pregătim în această perioadă a postului cu învăţarea de noi colinde. Îi îndemn pe tineri să înveţe colinde noi, colinde creştine cu care să meargă să vestească  naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos pentru că, iată, ce sunt colindătorii dacă nu adevăraţi apostoli ai acestui moment unic din viaţa şi din existenţa lumii, naşterea Mântuitorului, care împarte lumea în două, cea dinainte de Hristos, când anii se numărau de sus în jos, aşa cum ştim, şi cea de după Hristos, când anii se numără începând de la unu până acum, când suntem în 2021, punctul acesta fiind punctul zero, punctul central al existenţei acestei lumi.

          Rep.: - Mulţumim. Iată, se fac filmări frumoase la Blaj. Ca să completez, spunea Mitropolitul Bartolomeu despre colindători că sunt purtători de Hristos sau alaiul micului Prunc la fereastra noastră.

          Alexandru Pugna: - Colindul reprezintă un patrimoniu al neamului nostru românesc, nu întâmplător colindul în ceată bărbătească din Transilvania a fost inclus pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, recunoscut ca o valoare a umanităţii. Trebuie să vorbim despre el, să fim mândri şi să ne bucurăm de faptul că avem o astfel de bogăţie spirituală care demonstrează încă o dată că noi suntem încă din naşterea noastră ca neam.

          Rep.: - Mulţumim, mulţi ani cu sănătate şi bucurii!