Alexandru Pugna: Centrul Judeţean pentru Cultură are obligaţia să apere valorile adevărate ale neamului, de a arăta ce este kitsch şi ce este tradiţional

Rep.: - În urmă cu câteva luni, aţi preluat şi funcţia de manager al Centrului Judeţean pentru Cultură.

         Alexandru Pugna: - Da, în toamnă am semnat contractul de management. În primăvară am fost ales de către colegii mei prin vot deschis, să preiau interimar funcţia de manager al Centrului Judeţean pentru Cultură, după care postul s-a scos la concurs, m-am prezentat la concurs şi am câştigat concursul de manager pentru cinci ani.

         Rep.: - Sunt ziarist de 20 de ani, dar nu mai ştiu cazuri când colegii au dorit să voteze în unanimitate să fie reprezentanţi de un alt coleg.

         Alexandru Pugna: - Da, aşa este. Ei au hotărât să preiau conducerea instituţiei. Pentru mine a fost o surpriză plăcută dar, în acelaşi timp, a fost şi o obligaţie, aceea de a veni aproape de ei. Întotdeauna am fost aproape de ei şi probabil că de aici a venit această pornire a lor înspre mine, pentru că eu am crescut în cadrul acestei instituţii încă de la înfiinţare. De 26 de ani lucrez la Centrul Judeţean pentru Cultură. Ei mă ştiau, au ştiut felul meu de a lucra cu colegii. Probabil că a contat foarte mult şi acest aspect, dar şi faptul că, o bună perioadă de timp am condus destinele instituţiilor de cultură din judeţul Bistriţa-Năsăud, adică le-am avut în coordonare ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, însă, înainte,  un mandat am fost şi preşedintele Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Judeţean şi opt ani la primăria municipiului Bistriţa am fost preşedintele Comisiei de Cultură în cadrul Consiliului Local Bistriţa. Am fost, timp de trei ani, secretar de stat la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Toate aceste poziţii m-au ajutat să învăţ mai bine ceea ce înseamnă managementul unei instituţii de cultură. Probabil şi acest lucru a contat, au avut încredere, dar cred că, mai presus de orice, a contat omul a contat faptul că m-au cunoscut ca om, coleg şi de aici a fost această pornire, această încredere 100% pe care au avut-o faţă de mine.

         Rep.: - S-a dat un concurs, pe urmă a fost o comisie naţională...

         Alexandru Pugna: - A fost o comisie naţională formată din specialişti în domeniu şi sigur că m-am bucurat să văd că am obţinut aprecierile acestei comisii şi a unor mari personalităţi care au vorbit la superlativ despre proiectul meu de management pe cei cinci ani de zile pentru care am dat concursul şi pentru care am semnat contractul de manager. Mă bucur că am avut şi o notă foarte bună, 9,87, o notă foarte bună care nu face altceva decât mă obligă să rămân la acel nivel, aproape de 10, şi în ceea ce priveşte managementul pe care-l voi avea la Centrul Judeţean pentru Cultură. Este foarte greu – şi tu ştii pentru că eşti un om profund legat de actul cultural din judeţul Bistriţa-Năsăud şi cunoşti foarte bine că am trecut şi trece printr-o perioadă extrem de grea pentru tot ceea ce înseamnă cultura română. Am preluat instituţia într-o perioadă foarte-foarte dificilă. Manifestările culturale nu s-au mai putut desfăşura din cauza pandemiei, au fost puţine domenii în care s-au putut realiza, cât de cât, câteva acţiuni culturale. Nădăjduim însă că, în perioada care va veni, lucrurile se vor aşeza pentru că, până la urmă, eu cred că oamenii, specialiştii din domeniul medicinei vor da de capăt acestui virus şi vor găsi soluţia pentru a-l putea învinge definitiv şi noi omenirea întreagă, pentru că nu doar noi românii, noi, cei din Bistriţa-Năsăud, ci omenirea întreagă suferă şi trebuie să revină la normalitate. Este un lucru pe care mi-l doresc foarte-foarte mult şi chiar dacă este această perioadă grea, a fost o perioadă foarte-foarte grea, am încercat să marcăm şi să realizăm câteva evenimente de anvergură. Cred că cel mai mare eveniment, imediat după această perioadă de pandemie care nu s-a terminat definitiv, dar şi cea mai îndrăzneaţă acţiune culturală la nivel naţional a fost, fără îndoială, sărbătoarea pe care am realizat-o la împlinirea unui sfert de veac, a 25 de ani de activitate a Ansamblului profesionist „Dor Românesc”, acţiune culturală la care au fost prezenţi cei mai importanţi manageri culturali din ţară, Ansamblul folcloric Junii Sibiului, care, fără îndoială, este recunoscut de întreaga lume ca fiind ansamblul etalon în ceea ce priveşte promovarea folclorului românesc. Am realizat şi un colocviu, împreună cu managerii instituţiilor de cultură şi ai ansamblurilor profesioniste din ţară. Cei mai importanţi manageri din ţară au fost la Bistriţa. Concertul a avut loc în curtea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud şi a fost preluat şi promovat de Televiziunea Naţională în patru ediţii speciale la TVR. Am început foarte puternic. Sigur, am mai avut multe alte acţiuni dar aceasta a fost la cel mai înalt nivel. Apoi, au urmat acţiuni prin care am încercat să ţinem aprinsă flacăra acţiunilor şi activităţilor culturale în judeţul Bistriţa-Năsăud, pentru că nu putem lăsa să moară totul. E foarte greu să reporneşti de la zero o activitate culturală. E bine să o menţii. Este ca un foc, ca un jar pe care-l ţii acolo, nu-l laşi să se stingă de tot pentru că, pe urmă, este foarte greu să îl reaprinzi, dar dacă menţii jarul şi focul mai domol e mai uşor să ia avânt mai târziu, atunci când condiţiile vor fi cele necesare. În luna decembrie am avut foarte multe acţiuni culturale, s-au şi liniştit apele, ca să spun aşa, pandemia a scăzut mult şi am putut realiza acţiuni culturale de anvergură. Am avut acea primă ediţie a unui festival judeţean dedicat colindului străbun, pentru că anul trecut toată lumea a fost izolată acasă, nu s-a colindat. Dacă mai trecea un an şi iar nu colindam s-ar fi pierdut acest obicei. Suntem printre puţinele popoare din această lume care încă mai păstrăm acest obicei al colindatului firesc, în vatra lui, acolo unde trebuie să se desfăşoare. Dar trebuie adus şi pe scenă pentru că, altfel acolo, în foarte multe din localităţile unde el avea casă bună, s-a pierdut. Aici, în nordul ţării, mai sunt sate izolate unde se mai colindă la modul firesc. În rest, nu prea şi atunci avem obligaţia de a nu lăsa să moară acest obicei, să-l aducem pe scenă, pentru ca el să fie prezentat, să fie cunoscut, să fie transmis mai departe. Colindul reprezintă o valoare de patrimoniu universal. Colindul în ceată bărbătească din România şi din Republica Moldova – i-am legat şi pe fraţii noştri de acolo tocmai ca să arătăm legătura din sânge dintre noi şi ei, fraţii noştri de peste Prut – a intrat şi a fost recunoscut de către UNESCO ca făcând parte din patrimoniul cultural imaterial al umanităţii, al lumii. Din tot ceea ce a creat această lume, umanitatea, din punct de vedere spiritual, iată, colindul românesc este aşezat acolo, colindul în ceată bărbătească, pentru că aceasta a fost forma de colindat. Sigur, mai târziu au început şi fetele să colinde, ceea ce nu e un lucru rău pentru că se transmite, se ţine viu şi e foarte bine să se întâmplă acest lucru. Dar ei sunt foarte pretenţioşi şi vor acele lucruri de esenţă, cele vechi, valoroase, aşa cum au existat ele şi colindul face parte din patrimoniul umanităţii şi de aceea am şi încercat să şi realizăm acest festival de colinde, nu pentru altceva ci pentru a ţine aprinsă flacăra colindului românesc aici, în Bistriţa-Năsăud, unde colindul este la el acasă. Eu spun că cele mai frumoase colinde sunt aici, în Bistriţa-Năsăud, în Maramureş şi în Bucovina.

         Rep.: - Aceasta este şi durerea noastră, că avem cele mai frumoase colinde dar, de multe ori, nu ştim să mergem la esenţă, nu ştim să le promovăm. Pentru prima dată am văzut această sintagmă la Centrul Judeţean pentru Cultură care spunea „Stop kitsch-ului în colind!” Este o durere a ta faptul că facem, mai nou, texte şi cântece de Crăciun?

         Alexandru Pugna: - Sigur că este o durere nu numai a mea ci şi a tuturor celor care iubesc cu adevărat valorile noastre tradiţionale şi valorile adevărate ale neamului acesta în care bunul Dumnezeu a hărăzit să ne naştem. Este dureros să vezi că vin tot feluri de pseudocolindători cu pseudocolinde, cu cântece despre Crăciun, care s-ar vrea colinde dar nu sunt. Sunt nişte cântecele pe linii melodice care nu au de-a face nimic cu linia melodică a colindului tradiţional, iar versurile, de asemenea. Sunt versuri comerciale care incită, care să aducă un succes ieftin, uşor, dar nu acesta este colindul şi valoarea colindului nostru nu poate fi egalată de aceşti pseudocolindători şi pseudocolinde. Tocmai în acest sens, instituţia noastră are obligaţia, ca toate instituţiile de profil din ţară, să apere valorile adevărate ale neamului nostru românesc, pentru că aceasta este misiunea instituţiilor de cultură, să vină în faţa publicului cu lucruri valoroase şi de a arăta ce este kitsch şi ce este tradiţional, ce înseamnă valoare, ce înseamnă profunzime, ce înseamnă superficialitate şi comerţ.

         Rep.: - Ştiu că le-aţi spus specialiştilor din instituţie că trebuie să ieşiţi din ce în ce mai mult în faţă cu exemplele bune şi că vă propuneţi ca, acolo unde se greşeşte, măcar să atrageţi atenţia.

         Alexandru Pugna: - Este absolut obligatoriu. Biroul de Conservare, Cercetare a Tradiţiilor Populare are tocmai această misiune. Le-am atras atenţia colegelor mele să iasă şi să spună lucrurilor pe nume fără nicio jenă, pentru că, altfel ne invadează aceste pseudoproducţii care s-ar vrea colinde, s-ar vrea folclor dar nu sunt, ne invadează publicul care nu mai ştie ce este colind, ce este cântecul comercial.

Rep.: - Este important să mergi la rădăcină, în fiecare comunitate. Oamenii aşteaptă aceste lucruri.  Trebuie să fii aproape de fiecare ansamblu, indiferent că e debutant, trebuie să-l încurajezi.

         Alexandru Pugna: - Aşa este şi mi-am propus ca relaţia dintre Centrul Judeţean pentru Cultură şi instituţiile de cultură din judeţ să fie reînnodată, reînchegate şi să reactivăm ansamblurile folclorice săteşti. E foarte important pentru că oamenii de acolo, odată ce ştiu că primesc aprecierea noastră, îşi vor dezvolta şi repertoriul, vor lupta să vină în faţa publicului cu noi costume, adică cu costume populare autentice, vor scoate din lăzile de zestre aceste valori extraordinare. Şi la Festivalul de Colinde, dar şi la emisiunea pe care am avut-o din curtea Spitalului Judeţean Bistriţa, transmisă timp de două ore în direct pe Televiziunea Română, pe TVR 3, am încercat să aducem cele mai valoroase grupuri de colindători care să demonstreze că aici, la Bistriţa, avem valori de tezaur adevărat care merită să fie susţinute.

         Rep.: - Şi ce frumos port de iarnă avem.

         Alexandru Pugna: - Absolut extraordinar. Toţi au venit îmbrăcaţi impecabil. Li s-a şi spus acest lucru, le-am repetat ori de câte ori am vorbit cu ei, că vrem să arătăm că în Bistriţa-Năsăud se păstrează lucrurile de valoare, că tradiţia este dusă mai departe şi au venit, într-adevăr, şi eu am rămas plăcut surprins, să văd că au venit îmbrăcaţi impecabil, lucru pe care l-au sesizat şi foarte mulţi colegi din ţară care m-au sunat după emisiune să-mi spună acest lucru.

         Rep.: - Este foarte important să ne ducem mai departe moştenirea. Sunt foarte importante cele două festivaluri menţionate. Iată, au trecut deja..?

         Alexandru Pugna: - Sunt doi ani la Festivalul „Valeria Peter Predescu”, este al treilea an când nu s-a ţinut, iar la „Pană de Păun” este al patrulea an.

         Rep.: - Sunt foarte mulţi tineri care doresc să-şi arate valoarea, au crescut frumos şi trebuie să-i promovăm, să-i susţinem şi cum altfel decât prin aceste festivaluri. De-a lungul ediţiilor trecute s-au lansat foarte multe nume cunoscute la Bistriţa. Întotdeauna veneau cei mai buni tineri la Bistriţa, era o adevărată concurenţă. Într-un an am avut chiar 50-60 de participanţi.

         Alexandru Pugna: - Cei mai valoroşi interpreţi ai cântecului popular din România au trecut prin furcile caudine ale juriului de la Bistriţa şi toţi au plecat foarte mulţumiţi. Mereu spuneau că cea mai corectă jurizare a fost la Bistriţa, adică cei care merită, concurenţii valoroşi au plecat întotdeauna cu premii de la Bistriţa, pe merit, fără nicio discuţie şi, în plus, foarte mulţi interpreţi de la noi au avut o şansă extraordinară de a-şi etala forţele alături de cei mai valoroşi tineri din ţară. Mulţi dintre interpreţii noştri, cum este Cristina Bugnar, care a obţinut trofeul „Pană de Păun”, mai târziu peste tot pe unde a mers a obţinut Marele Premiu, recent a câştigat Trofeul Festivalului „Crizantema de Aur”. A fost un an bun pentru Cristina. De asemenea, Lenuţa Filipoi, adică toţi interpreţii valoroşi din generaţia tânără de la noi din judeţ au avut această şansă de a concura acasă şi de a primi acel imbold de care au nevoie pentru a merge mai departe şi curajul necesar să se prezinte şi la alte concursuri şi festivaluri unde şi-au demonstrat întotdeauna valoarea adevărată.

         Rep.: - Pentru artiştii din Bistriţa-Năsăud, pentru iubitorii culturii din judeţ şi pentru colegii de la Centrul Judeţean pentru Cultură un mesaj.

         Alexandru Pugna: - În primul rând, vreau să le spun tuturor celor care sunt colegii mei de la Centrul Judeţean pentru Cultură că vor avea în mine, ca şi până acum, un sprijin necondiţionat atunci când vor veni cu lucruri de valoare care să contribuie la buna funcţionare a instituţiei unde lucrăm. Artiştilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, care nu fac parte din instituţia noastră, le spun că au, în Centrul Judeţean pentru Cultură şi în persoana mea, un sprijin necondiţionat dacă într-adevăr îşi doresc să promoveze lucruri valoroase, şi aici vorbesc nu numai de interpreţi de folclor ci şi de scriitori, artişti plastici, de toţi cei care au nevoie de sprijinul instituţiei noastre de cultură. Pe cei ce sunt consumatori de cultură, dacă-i putem numi aşa, publicul larg, îi asigur că vom pregăti acţiuni culturale care să le bucure sufletul şi care să îi determine să vină şi să petreacă clipe minunate alături de ceea ce o să le pregătim noi în cadrul proiectelor pe care le avem. Tuturor, pentru că suntem la început de An Nou, le doresc ca anul în care am intrat să fie unul mult-mult mai bun decât cel pe care l-am încheiat, să le împlinească bunul Dumnezeu toate dorinţele, pentru că toate vin de acolo, de Sus, de la bunul Dumnezeu, şi tot ceea ce-şi propun să poată să ducă la bun sfârşit cu ajutorul divin.