Alexandru Pugna, manager Centrul Judeţean pentru Cultură: Bistriţa a găzduit un regal folcloric la marcarea a 25 de ani de Dor Românesc

Rep.: - După mai bine de un an ne-am întâlnit, împreună, spectatori şi artişti. Cred că le era tare dor, nu doar spectatorilor, ci şi artiştilor să se întâlnească cu publicul, ceea ce s-a şi întâmplat, la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, într-un eveniment deosebit – „Dor Românesc a împlinit 25 de ani. Spunea doamna Elise Stan, la simpozionul de la Consiliul Judeţean, că poate nu ni se pare mult, dar este un sfert de secol şi că este foarte greu să menţii standardul unui ansamblu profesionist în ziua de azi. Bistriţenii au venit în număr mare la spectacolul aniversar, chiar dacă au fost şi anumite restricţii şi s-au respectat toate regulile impuse. Lumea a fost alături de „Dor Românesc”. Dacă acum 25 de ani ai fost membru fondator al acestui ansamblu iubit în întreaga ţară, împreună cu Matilda Pascal Cojocăriţa şi Ştefan Cigu, astăzi ai organizat acest eveniment în calitate de manager al Centrului Judeţean pentru Cultură.
Alexandru Pugna: - Nici nu-mi vine să cred că au trecut 25 de ani de când la Bistriţa s-a reînfiinţat un colectiv artistic profesionist care să promoveze folclorul din judeţul nostru, în primul rând, dar şi folclorul din alte zone importante din ţară. Au trecut 25 de ani, ani frumoşi, în care acest colectiv artistic a crescut treaptă cu treaptă şi astăzi a ajuns unul dintre cele mai valoros colectiv artistic de acest gen din România şi sigur că, pentru noi, a fost o mare responsabilitate pentru a marca aşa cum se cuvine acest eveniment deosebit, aşa cum spunea şi doamna Elise Stan, „un sfert de veac”. Nu este mult, nu este puţin, dar este un sfert de veac a patrimoniului cultural imaterial al neamului din care facem parte, pentru că un astfel de colectiv artistic ţine aprinsă flacăra spiritului românesc prin salvarea şi promovarea acestor valori zămislite de sufletul ţăranului român din vatra satului tradiţional, al satului de altădată. Am gândit un concert-spectacol în care să evolueze actualii membri ai ansamblului, dar am invitat şi foştii membri care au activat în cadrul acestui colectiv artistic de-a lungul anilor. Am dat o şansă şi generaţiei tinere, soliştilor care vin din urmă, care sunt colaboratorii noştri şi care, la un moment dat, vor trebui să preia ştafeta, să ducă mai departe mesajul frumos al sufletului ţăranului român de aici, din Bistriţa-Năsăud, şi de pretutindeni din ţară, să-şi asume cu responsabilitate această ipostază, aşa că i-am invitat şi pe ei să ne fie alături. Spectacolul aniversar l-am gândit în aşa fel încât să avem alături de noi un colectiv artistic etalon, un colectiv artistic model în ceea ce priveşte punerea în scenă a actului artistic ce promovează tradiţia populară, obiceiurile, datinile, cântecul, dansul, portul popular celebrul Ansamblu artistic „Cindrelul – Junii Sibiului”. A fost un regal folcloric şi, spun eu, am reuşit, pentru două zile, să mutăm Capitala folclorului românesc la Bistriţa pentru că, în afară de Ansamblul „Cindrelul – Junii Sibiului”, la conferinţa de presă de la Consiliul Judeţean, am avut invitaţi peste 30 de directori, de manager ai centrelor judeţene pentru cultură din ţară sau ai ansamblurilor folclorice profesioniste din ţară şi, împreună, am încercat să găsim soluţii pentru această perioadă care a fost nefastă pentru toate colectivele artistice, toată lumea a dus-o greu, a fost greu pentru toţi dar, părerea mea personală e că, nicio altă categorie nu a suferit atât de mult precum artiştii, pentru că artiştii, fără public, fără a-şi putea etala talentul şi harul, ceea ce le-a dat Dumnezeu, fără a dărui parte din sufletul lor nu pot trăi. Pentru ei, a cânta, a dansa, a picta, a sculpta, fiecare în domeniul lui – şi aici nu vorbesc doar de artiştii Ansamblului „Dor Românesc” şi de artiştii care promovează folclorul, ci de artişti în general, de întreaga paletă a artiştilor, dacă nu dau din preaplinul sufletului lor şi celui de lângă ei, bucură sufletul prin frumuseţile spirituale pe care le măiestresc.
Rep.: - Pentru o perioadă am pus lacăt pe uşa culturii, dar trebuie să revenim pentru că, putem avea în această ţară toţi roboţii din lume – ei nu au suflet -, putem avea drumuri, dar dacă vom călca pe acele drumuri fără să ne cunoaştem istoria, fără să ne cunoaştem cultura, vom deveni şi noi roboţei.
Alexandru Pugna: - Aşa este. Este o mare responsabilitate pentru cei care conduc vremelnic unele instituţii sau unităţi administrativ-teritoriale, indiferent că vorbim de consilii judeţene sau de primării, care în subordine instituţii de cultură, pentru aceste instituţii de cultură nu trebuie lăsate să moară. Este foarte-foarte greu să construieşti, să reconstruieşti actul artistic dacă este lăsat o perioadă mai lungă de timp, dacă lipseşte o perioadă lungă de timp. Actul artistic nu este altceva decât sufletul unui popor. Or, dacă nu ai grijă de suflet degeaba trupul este sănătos. Dacă sufletul nu primeşte ceea ce vrea acel organism moare încet-încet, se îndepărtează de la rădăcini şi nu mai are bază pentru a putea merge mai departe. Un popor fără tradiţii, fără amprenta generaţiilor care au trecut şi care lasă urme, dacă se pierd aceste valori spirituale, se pierde identitatea acelui neam. De aceea vă spun că avem o mare responsabilitate şi mă bucur foarte mult că, deşi suntem după această perioada foarte grea, iar bugetul este insuficient pentru câte probleme sunt, conducerea Consiliului Judeţean este alături de noi.
Rep.: - De 20 de ani de când sunt în presă, am prins foarte multe schimbări, dar cred că este cea mai grea perioadă pentru cultură.
Alexandru Pugna: - Da, aşa este. Instituţiile de cultură au avut de suferit foarte mult, din multe puncte de vedere. În primul rând, nu au putut să-şi desfăşoare aşa cum ar fi trebuit, nu au mai fost finanţate aşa cum ar fi fost nevoie din cauza faptului că, nemaiavând activitate, nu sunt finanţate, pe de o parte, iar pe de altă parte, instituţiile, UAT-urile, indiferent că vorbim de primării sau de consilii judeţene, au fost nevoite – nu nu doar la noi în judeţ, ci şi în ţară – să reducă drastic bugetul acestor instituţii. Nu este un buget care să pună în pericol activitatea unei unităţi administrativ-teritoriale. Sunt unii care spun să nu stricăm banii pe cultură, pe sport ci să îi folosim în alt domeniu. Nu putem folosi doar un domeniu, adică doar infrastructură sau numai spitale, ele trebuie să fie prioritare, dar nu putem să lăsăm să moară cultura, sportul şi celelalte lucruri, de aceea eu mă bucur că acest lucru a fost înţeles de conducerea Consiliului Judeţean şi, chiar dacă trecem printr-o perioadă foarte grea, iată, Consiliul Judeţean a sprijinit şi din punct de vedere financiar această acţiune de marcare a 25 de ani de „Dor Românesc”. Aşa cum aţi observat, au venit foarte mulţi oameni şi cu toţii şi-au mărturisit dorul de cântec, dorul de spectacol, dorul de „Dor Românesc”. M-am bucurat foarte tare. Am avut emoţii, vă mărturisesc, mai ales pentru faptul că actualul Guvern a dat acele restricţii. Chiar dacă s-a spus că este vorba de o relaxare, nu a fost deloc o relaxare pentru că, iată, în magazine, în alte părţi, poţi merge fără a avea vaccin sau să ai un test CoVid negativ, dar aici, chiar dacă spectacolul a fost în aer liber, a fost nevoie ca oamenii să arate la intrare aceste documente.
Rep.: - Multă lume a rămas afară şi a fost supărată.
Alexandru Pugna: - Vreau să-mi cer scuze pe această cale celor care au vrut să participe şi nu au putut. Noi nu am avut nicio vină pentru că organizatorii răspund în faţa autorităţilor dacă nu respectă legislaţia în vigoare, iar legislaţia pe care nu am dat-o noi, a dat-o Guvernul actual, a fost cea în care s-au cerut aceste măsuri. Maximum 1000 de oameni şi toţi cei prezenţi – la spectatori ne referim, pentru că la ei se referă legislaţia - să demonstreze că sunt vaccinaţi. De exemplu, în sălile de spectacol nu sunt aceste cerinţe. Trebuie să vină jumătate din locurile pe care le are sala, dar nu se spune că trebuie să aibă vaccin. Doar în aer liber, plus distanţarea socială. E ciudat un pic, se bat cap în cap. Încă o dată ne cerem scuze celor care nu au putut veni, deşi nu este vina noastră, însă le spun că vor putea urmări această manifestare extraordinară la postul naţional de televiziune TVR, la TVR3 în cadrul emisiunii „Cântec şi poveste” de vineri seara de la ora 19.00, emisiune realizată de TVR Cluj. În cadrul acestor emisiuni, în 3-4 emisiuni, vom difuza tot ceea ce s-a întâmplat la Bistriţa în curtea Muzeului Judeţean pentru ca întreaga lume să poată să aibă acces la bucuria sărbătorii Ansamblului „Dor Românesc. A fost un spectacol, un regal folcloric absolut extraordinar, ne-am bucurat de aprecierea publicului şi a specialiştilor prezenţi, ne-am bucurat că peste 30 şi ceva de manageri, de oameni care conduc acum destinele instituţiilor de cultură din România, au apreciat modul în care s-a realizat această acţiune, au fost cu toţii foarte bucuroşi şi cu toţii au recunoscut că cea mai mare acţiune culturală din acest domeniu din România, de după pandemie, a fost la Bistriţa, Bistriţa a dat tonul. Vreau să vă mărturisesc că de dimineaţă managerul de la Suceava m-a sunat să-mi spună că domnul Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, l-a rugat să se intereseze cum am procedat noi, cum am făcut noi, pentru că şi ei urmează să spargă gheaţa pentru judeţul Suceava. De acum, foarte multă lume va face ceea ce am făcut şi noi, adică vor da drumul acţiunilor culturale de anvergură. Este nevoie de ele, oamenii aşteaptă acest lucru şi acest lucru s-a văzut prin prezenţa oamenilor, prin mesajele pe care le-am primit şi mă bucur foarte mult că, încet-încet, revenim la normalitate.
Rep: - Doamne ajută! Mi-a plăcut acest simpozion cu managerii instituţiilor de cultură din ţară, a fost unul foarte serios, am stat şi eu la dezbateri. Timp de 3-4 ore s-a discutat despre soarta tradiţiilor noastre, despre legislaţie.
Alexandru Pugna: - Vreau să-i aduc un mare mulţumesc gazdei noastre, Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, directorului Alexandru Gavrilaş, care a fost alături de noi încă de la început, pentru că noi ne-am gândit ca manifestarea să aibă loc în centru, pe Pietonal, dar datorită acestor condiţii sanitare, am hotărât că cel mai bine ar fi să-l organizăm acolo, în curtea Complexului Muzeal. Din prima clipă domnul Alexandru Gavrilaş a fost de acord, a fost alături de noi şi ne-a sprijinit foarte-foarte mult, a fost o gazdă excelentă. Îi mulţumesc public pentru găzduire, pentru sprijinul pe care ni l-a dat, dar şi celor care au lăsat totul de o parte şi ne-au fost alături, dar şi celor care au făcut posibilă această sărbătoare. Deja începem munca pentru următoarea acţiune a Ansamblului „Dor Românesc”.
Rep.: - A fost un cadru deosebit, scena a fost aşezată între cele două căsuţe, iar în spate erau oamenii, biserica... Foarte frumos. Avem un Complex Muzeal deosebit şi o curte regândită şi renovată de Consiliul Judeţean.
Alexandru Pugna: - Da, proiectul s-a făcut în timpul mandatului meu de vicepreşedinte. A fost foarte multă frământare până am obţinut acel proiect cu finanţare externă. De fapt, au fost fonduri norvegiene nerabursabile, pe care echipa de la Consiliul Judeţean le-a câştigat împreună cu echipa de la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, în şapte luni a trebuit să facem şi licitaţia, să executăm şi lucrarea. A fost extrem de greu dar astăzi avem, într-adevăr, un Complex Muzeal absolut unicat în ţară.
Rep.: - În această perioadă cât aţi fost vicepreşedinte s-a inaugurat şi Centrul Cultural Dacia, şi Biblioteca, dar şi alte instituţii frumoase. La eveniment a venit şi un subsecretar de stat la eveniment care a spus că cei din Ministerul Culturii regretă foarte mult plecarea ta, pentru că ai făcut lucruri vizibile, inclusiv acordarea acestui titlu de „Tezaur uman viu”.