Alexandru Pugna, manager Centrul Judeţean pentru Cultură: Am preluat instituţia cu strângere de inimă, într-o perioadă extrem de grea

Rep.: - Să vorbim despre Centrul Judeţean pentru Cultură. Ai acceptat această provocare datorită faptului că toţi colegii au crezut în tine, că ai fost votat în unanimitate pentru a fi manager interimar la instituţie. Dar este o perioadă foarte grea, poate cea mai grea.

            Alexandru Pugna: - Poate şi din această perspectivă, dar şi pentru ceea am simţit de fiecare dată când am primit o misiune, când am avut de dus la bun sfârşit o misiune, faptul că oamenii au avut încredere în mine e o responsabilitate şi mai mare. Am venit să preiau conducerea acestei instituţii după o perioadă extrem de grea care încă continuă. Instituţia a trecut prin pandemie şi a avut extrem de mult de suferit pentru că activităţile culturale nu au mai putut avea loc, au fost perioade în care oamenii au fost debusolaţi, nu mai ştiau ce să facă, finanţarea acţiunilor culturale a fost aproape inexistentă şi nici nu aveai posibilitatea să le realizezi decât pe cele online. Nici cercetarea din teren nu s-a putut realiza. E o perioadă extrem de grea. Am preluat instituţia cu strângere de inimă, cunoscând din interior unde suntem, unde ne aflăm şi, mai ales, vă mărturisesc foarte sincer, mi-a fost teamă să nu înşel aşteptările oamenilor pentru că, cunoscându-mă, au aşteptări mari de la mine şi tot timpul am avut şi am această nelinişte, dacă voi putea să revigorez această instituţie, s-o readuc la nivelul pe care a avut-o odinioară, înainte de pandemie. Această instituţie este una specială, ea înglobează patru mari instituţii de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Este vorba despre Centrul de Cercetare, Conservare şi Valorificare a Creaţiei Populare, a tradiţiei populare, Şcoala Populară de Arte, cum se numea înainte şi Ansamblul Profesionist „Dor Românesc”. Aceste trei instituţii au venit sub egida Centrului Judeţean pentru Cultură, s-a format o singură instituţie, iar mai apoi s-a adăugat Centrul Cultural Dacia. Iată, patru unităţi diferite, cu cinematograf, cu sala de spectacole, reunite sub aceeaşi cupolă. Activitatea care se desfăşoară în cadrul acestor patru servicii acum sunt fiecare cu specificul său. Aceste perioade grele, din păcate, şi dezbină. Am găsit o instituţie destul de dezbinată, oamenii trecând prin această perioadă foarte grea au ajuns să nu mai aibă acea unitate, acea colegialitate pe care o aveam. Una din misiunile mele grele, pe care o să le am şi în continuare, este aceea de a reuni, de a reînchega instituţia şi s-o readuc la nivelul pe care Centrul Judeţean pentru Cultură trebuie să-l aibă. Cunoscând valoarea umană, dar şi intelectuală a acestor angajaţi, sunt absolut convins că voi reuşi. Odată cu aşezarea lucrurilor, deja după prima acţiune, deja cu toţii ne-am implicat, este primul semn că cu toţii se adună.

            Rep.: - Nu exagerez. Cred că după zece ani am văzut tot colectivul Centrului Judeţean prezent la eveniment. Pentru că au mai fost evenimente, dar unii erau, alţii nu erau. Dar acum i-am văzut pe toţi şi mi-a plăcut foarte mult.

            Alexandru Pugna: - Am început să construiesc la unitate, pentru că noi ştim din moşi strămoşi că unitatea creează putere. Vreau să mulţumesc acestei echipe extraordinare care a înţeles că trebuie să fim împreună cu toţii, indiferent că lucrează al contabilitate, că lucrează pe financiar, pe administrativ, că lucrează la Dacia, la Şcoala Populară de Arte, toţi au venit, am fost împreună, ne-am sprijinit, ne-am ajutat reciproc. Este un lucru extraordinar şi le mulţumesc încă o dată.

            Rep.: - Nu va fi uşor, pentru că toată lumea ştie că s-a umblat inclusiv la salarii, după ce au fost foarte mici, oamenilor li s-a tăiat şi din salarii. În această perioadă unii de la conducerea ţării nu au înţeles că este nevoie de cultură. Până la urmă, şi cultura trebuie susţinută. Şi dau un exemplu de la Consiliul Judeţean: unul dintre consilierii judeţeni a întrebat – şi atunci m-am supărat – ce venituri aduce Biblioteca Judeţeană în Bistriţa-Năsăud. Acolo merg copiii noştri din judeţ, copiii noştri din şcolile renumite din Bistriţa, merg să împrumute cărţi. Cărţile nu se împrumută pe bani. Este o instituţie culturală, o instituţie de educaţie. Dacă un consilier judeţean întreabă câte venituri a făcut biblioteca....

            Alexandru Pugna: - Nu se poate aşa ceva, doar pe vremea de tristă amintire, a lui Ceauşescu, era această idee ca instituţiile de cultură să aducă venituri. Niciodată cultura, în nicio ţară, nu aduce venituri, cultura nu este făcută să producă venituri ci să educe, să acopere partea spirituală a sufletului.

            Rep.: - Este pentru sănătatea minţii, dacă tot vorbim de sănătate. Reapropiem ansamblurile din judeţ de Centrul Judeţean pentru Cultură, reapropiem oamenii de la căminele culturale de noi?

            Alexandru Pugna: - Sigur că da, prin Serviciu de  Cercetare, Conservarea Culturii Tradiţionale vrem să revigorăm activitatea culturală din mediul rural care în ultima perioadă a cam dispărut. Am avut directori de cămine culturale care s-au ocupat la modul foarte-foarte serios de activităţile culturale de ansambluri, dar unii s-au pensionat, alţii au renunţat pentru că nu au mai primit sprijin deoarece nu s-au mai ţinut evenimente, pentru că n-au mai primit sprijin sau îndrumare din partea Centrului Judeţean pentru Cultură. Chiar dacă nu-i poţi ajuta financiar, dar un gând bun, un sfat, un sprijin, un afiş făcut, un îndemn, o încurajare contează foarte mult pentru ei, iar aceste ansambluri folclorice din mediul sătesc, din mediul rural, au ţinut aprinsă flacăra tradiţiei în judeţul Bistriţa-Năsăud. De ce credeţi că ne numărăm printre cele foarte puţine judeţe care au această bogăţie de cultură tradiţională încă vie? Ea este încă vie pentru că, în satele noastre, în comunele noastre, au existat aceste ansambluri care au făcut ca oamenii din sat să-şi facă costume populare, să participe la aceste evenimente, să facă parte din aceste ansambluri ca dansatori, cântăreţi, colindători. Anul trecut nici n-am avut voie să colindăm. Şi acest lucru se pierde. Dacă laşi un lucru o dată, de două ori, iese din tradiţie şi se pierde. De aceea, noi trebuie să încurajăm aceste colective artistice, de grupuri de colindători, de grupe de dansatori tradiţionali, pe meşterii populari, de asemenea. Acest serviciu din cadrul instituţiei noastre are un rol extraordinar în promovarea şi sprijinirea meşterilor populari, pentru a încuraja generaţia tânără care trebuie să vină şi să preia, să înveţe meşteşugurile, să le ducă mai departe. Avem în plan să invităm şi să aducem spre Şcoala Populară de Artă cât mai mulţi doritori care vor să aprofundeze studiile în domeniul pe care-l iubesc. Pot fi interpreţi de romanţe, interpreţi de cântec popular, de muzică uşoară sau pictori. Într-una din zile am intrat într-o sală unde se desfăşura un curs pentru artă plastică, pictură, şi am întâlnit acolo şi copii foarte tineri, dar am întâlnit şi oameni maturi, femei de 40-50 de ani care au venit să-şi aprofundeze studiile în pictură. Aveau talent.  Şi-au descoperit acest talent când erau eleve, când erau la şcoală şi acum au venit să-şi împlinească un vis şi o pot face în cadrul Şcolii Populare de Artă din cadrul Centrului Judeţean pentru Cultură. De asemenea, avem Sala de spectacole „Valeria Peter Predescu” unde încercăm să realizăm evenimente, să oferim posibilitatea şi celor care doresc să organizeze evenimente să pună în practică ceea ce-şi doresc dumnealor, avem Sala de cinema 3D „Adrian Pintea” unde bistriţenii pot urmări filme la o calitate deosebită, al ultimul standard de vizionare. Până când a apărut această sală, bistriţenii mergeau la Târgu Mureş sau la Cluj să vadă cele mai noi filme apărute 3D. Este una să vezi ecranul unui laptop sau telefon şi alta să fii într-o sală, să ai sunet stereo şi în acest sistem modern 3D. Vom continua să achiziţionăm cele mai recente producţii cinematografice pentru ca bistriţenii să se bucure şi de acest aspect. Împreună cu membrii Ansamblului Profesionist „Dor Românesc” vom continua să punem în valoare zestrea extraordinară a sufletului românesc din această parte de ţară, să bucurăm sufletele oamenilor şi să readucem în faţa lor interpreţii mari, dar şi generaţia tânără pe care o pregătim pentru a prelua ştafeta şi a nemuri zestrea fără seamăn de cântec tradiţional din Bistriţa-Năsăud, în primul rând.

            Rep.: - Anul trecut nu am reuşit să avem Festivalul „Valeria Peter Predescu” şi „Pană de Păun”. Festivalul „Valeria Peter Predescu” nu s-a făcut nici în acest an, dar – ştiu că nu prea există buget – măcar o ediţie mai restrânsă la „Pană de Păun” putem avea?

            Alexandru Pugna: - Vom încerca. Am avut deja o discuţie cu domnul preşedinte Emil Radu Moldovan, pentru că în luna iulie va urma o rectificare de buget,  pe acţiuni culturale avem foarte puţini bani pentru că n-au putut fi realizate aceste acţiuni, dar de acum se pot realiza şi, dacă vom avea sprijinul dumnealui şi a consilierilor judeţeni care trebuie să voteze rectificarea bugetară, sper să primim sumele necesare, atât pentru această activitate, cât şi pentru altele. Nu o să las deoparte nici partea de artă plastică. Vom realiza, împreună cu Centrul Cultural Municipal, cu Palatul Culturii, acţiuni de anvergură. Vom continua tabăra de creaţie, de pictură de la Colibiţa, în care fiecare va veni cu o sumă egală şi vom realiza şi această acţiune. Vom sprijini şi o altă manifestare care are răsunet naţional şi nu numai, Festivalul „Poezia e la Bistriţa”, o manifestare despre care am auzit lucruri foarte bune în momentul în care eram la Ministerul Culturii. Cei care veneau la mine la Minister cu diverse probleme nu ştiau că sunt bistriţean şi, din discuţii am aflat că acest festival a fost enumerat printre cele de anvergură. M-am bucurat foarte mult şi abia apoi le-am spus că sunt bistriţean.  Astăzi a fost la mine domnul Mircea Oliv, binecunoscutul critic de artă plastică şi om de cultură, cu care am avut discuţii legate de colaborarea noastră cu Uniunea Artiştilor Plastici din Bistriţa-Năsăud, şi căruia i-am promis continuarea colaborării noastre. Săptămâna viitoare va veni o expoziţie foarte importantă la Galeriile de Artă şi vom continua şi colaborarea pe această linie. Vom merge, ca să spun aşa, acoperind întregul spectru cultural, dar specificul acestei instituţii este în primul rând cultura tradiţională – promovarea, salvarea a ceea ce a mai rămas din cultura spiritului românesc. De fapt, aceasta este activitatea principală a acestei instituţii.

            Rep.: - Nu ştiu dacă se poate plia pe proiectul Centrului Judeţean pentru Cultură, însă este proiectul tău de suflet şi una din durerile mele. Ce facem cu Muzeul nostru tradiţional? Căsuţele dispar.

            Alexandru Pugna: - Nu am renunţat la acest proiect. Sigur, a fost această perioadă foarte grea de pandemie, dar voi avea o discuţie aplicată, directă, cu domnul preşedinte, cu domnul primar, pentru că avem nevoie de sprijinul actualului primar al municipiului Bistriţa, şi cunoscându-l ca un om care iubeşte valorile tradiţionale, iubeşte patrimoniul spiritual rămas din moşi-strămoşi, sunt convins că voi găsi sprijin şi va trebui ca împreună să ne dăm mâna pentru a realiza acest obiectiv de importanţă, spun eu, şi nu mi-e teamă că greşesc, strategică pentru ceea ce înseamnă patrimoniul spiritual al acestui ţinut – Muzeul satului bistriţean şi năsăudean prin care să salvăm arhitectura neaoşă a caselor tradiţionale de altădată. Vom avea un obiectiv turistic în plus pentru bistriţeni, pentru Bistriţa, pentru zonă şi vom salva valori de patrimoniu.

            Rep.: - Vă mulţumim, mult succes, suntem alături de tine şi sunt convins că uşa Centrului Judeţean pentru Cultură este deschisă pentru toţi artiştii din judeţul nostru şi nu numai. Sănătate, pentru că în rest sunt convins că le vei duce pe toate la bun sfârşit.

            Alexandru Pugna: - Mulţumesc. Bistriţenilor le doresc multă sănătate, bucurii, şi-i aşteptăm cu drag la viitoarele acţiuni şi vă asigur că nu vor fi puţine.