Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud, în top-ul celor mai frumoase şi valoroase case ale cărţii

Revista „Secolul XXI” a editat un număr dedicat bibliotecii şi cărţii, printre tezaurele spirituale prezentate fiind Biblioteca Familii Pillat. Printre cei care semnează materiale ce cuprind date despre cele mai frumoase biblioteci din ţară, dar şi despre adevăratele depozite de spiritualitate păstrate de acestea în cărţi vechi se numără George Banu, Lucian Goia, Sanda Cordoş, Ştefan Augustin Doinaş, Virgil Nemoianu ş.a.
Pe nu mai puţin de 21 pagini, Biblioteca Judeţeană este prezentată într-un adevărat „exerciţiu de admiraţie”, după cum vorbeşte în textul lui managerul instituţiei bistriţene, scriitorul Ioan Pintea. „Nu poţi să lucrezi într-o bibliotecă dacă nu o iubeşti, dacă nu preţuieşti din toată inima cărţile, cititorii şi scriitorii. Nu poţi să conduci o bibliotecă dacă nu-ţi creezi statutul de coleg cu cei care lucrează aici. E greu să înţelegi mecanismele unei astfel de instituţii dacă nu ai fost tu însuţi, la vremea potrivită, mulţi ani de zile bibliotecar. E greu să defineşti această frumoasă şi inefabilă meserie dacă nu ţi s-a revelat pe deplin în plenitudine ca fiind o slujire fără de care nu poţi trăi”, declară, printre altele, Ioan Pintea în materialul din „Secolul XXI”.
Tot de aici aflăm că, Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” îşi are fundamentul în dragostea pentru carte şi lectură, cu îndelungi tradiţii la Bistriţa, fiind într-un sediu ce are o istorie bogată, imbolul fiind atribuit Regelui Carol în perioada în care a stat la Bistriţa.
În textul ei, despre biblioteca bistriţeană, Elena Darabont aduce în prim plan fundamentele pe care s-a construit actuala bibliotecă, începând cu Biblioteca Gimnaziului Evanghelic şi a Gimnaziului Piarist, din a căror fond documentar se păstrează cărţi vechi, începând cu anul 1400, o parte dintre acestea fiind reproduse în revistă.
Să mai amintim doar faptul că în 1572, oraşul avea o librărie.
Despre Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” se vorbeşte în revistă la superlativ, deţinând peste 22.000 volume, fiind structurate astfel: enciclopedii, dicţionare, lexicoane, literatură de referinţă. Colecţia cuprinde: carte veche românească până la 1830, carte veche străină până la 1800, carte rară românească şi străină între 1830-1918, periodice până la 1944, majoritatea unităţilor de bibliotecă provine din biblioteca Gimnaziului Evanghelic din Bistriţa. Nucleul acestei biblioteci a luat fiinţă odată cu şcoala, despre care există date documentare din 1388. Cea mai veche carte este Biblia Impressa Venetiis P Franciscus de Heilbrun et Nicolaus de Francofordla Socios. M.CCCC.LXXV, o ediţie a Vulgatei în traducerea Sfântului leronim, iar în colecţie sunt prezente operele clasicilor greci şi latini (Aristotel, Cicero, Hesiod, Ovidiu), lucrările marilor reformatori ai religiei ( Luther, Melachton), ale umaniştilor (Bonfinius, Sambuccus, Toppeltinus, Nicolaus Olahus) şi iluminiştilor. Volumele conţin ex-Iibrisurile şi însemnările unor personaliăţi: Martin Brenner, Andreas Pyr, Adam Teutsch, Bethlen Lajos, Georg Csellner, Michael Fogarasi, Eugen von Friedenfels, Theodor Karajan, Joseph Schmidt, Andreas Zimmermann etc.