Biblioteca, o duminică a cititorilor

O sărbătoare a judeţului ce va rămâne mult timp ca o amintire plăcură pentru lumea culturală. Ca o duminică a cititorilor şi a celor care iubesc cartea, a fost ziua de marţi.
Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” a fost inaugurată în prezența Mitropolitului Andrei,a oficialităţilor din judeţ, a directorilor de biblioteci din ţară, precum şi a unor oficialităţi marcante.
Evenimentul a debutat cu tăierea panglicii, apoi cu o slujbă de binecuvântare a sediului instituției, oficiată de către ÎPS Andrei, alături de un numeros sobor de preoți și diaconi. La finalul acesteia, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului a adresat felicitări tuturor celor implicați în dezvoltarea acestei instituții de cultură: “Încep cu o felicitare pentru pr. Ioan Pintea, care s-a străduit ca Biblioteca Județeană să arate frumos, și în același timp îi felicităm și pe cei care l-au sprijinit ca acest local să arate minunat, pentru ziua de astăzi, când și-a primit binecuvântarea. Fac o subliniere, acest așezământ de cultură și de spiritualitate ne provoacă să ne gândim la faptul că toată cultura își are rădăcina în cult. Și denumirile sunt apropiate, cultul și cultura sunt legate una de alta, chiar dacă în vremurile noastre se citește puțin.”
Cuvânte alese la deschidere au avut Emil Radu Moldovan - preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Alexandru Pugna – vicepreşedinte, Ovidiu Victor Frenţ – subprefectul judeţului, Ovidiu Teodor Creţu – primarul municipiului Bistriţa, Camelia Tabără – inspector şef Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, Virgil Nemoianu – prof. univ. dr. Catholic University of America-Washington, Vasile Sebastian Dâncu – prof. univ. dr. Universitatea din Bucureşti, Aurel Rău – scriitor, Constantin Cubleşan – prof. univ. dr. Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Dina Paladi – şef serviciu Biblioteca Naţională a României, Ioana Mitea – redactor Revista Română de Istorie a Cărţii, Biblioteca Naţională a României, Elena Cebotari – director Biblioteca „Liviu Rebreanu” Chişinău, Liviu Papuc – şef serviciu, Biblioteca centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, Scott Andersen – director adjunct şi Camelia Crişan – manager departament Trening, Program Biblionet, Irex România, Dragoş Neagu – director Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila, preşedinte ANBPR, Teodor Ardelean – director Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Sorina Stanca – director Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, Ligia Antonia Mirişan – director Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea, Olga Iordache – bibliotecară, Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi, protopopii de Bistriţa şi Năsăud, Alexandru Vidican şi Ioan Dâmbu, Gavril Ţărmure – director Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Alexandru Gavrilaş – director Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.
Dintre cărţile şi autoriii ce au lansat în acest cadru fesiv, amintim : „Mai putem trăi frumos?” de Andrei Andreicuţ, Ed. Renaşterea, 2013, „Opere 1. Structuralismul. Calmul valorilor” de Virgil Nemoianu, Ed. Spandugino, 2013; „Poveştile, viaţa şi moartea” de Vasile Sebastian Dâncu, Ed. Eikon, 2012; „Proximităţi şi mărturisiri” de Ioan Pintea, Ed. Cartea Românească, 2012; „Douăzeci” de Cornel Cotuţiu, Ed. Charmides, 2013; „Bibliotecile publice din Comitatul Bistriţa-Năsăud” de Aba-Maria Neniţoiu”, Ed. Eikon, 2013, prezentarea fiind asigurată de Virgil Nemoianu, Constantin Cubleşan, Bogdan Ivanov, Luigi Bambulea, Vasile George Dâncu. Vizitarea expoziţiei „George Coşbuc” – „Timp şi Eternitate” şi întâlnirea colocvială „Bibliotecari şi biblioteci” au fost alte repere ale sărbătorii.
În acest cadru a fost lansat Ghidul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”, un excelent volum de prezentare a instituţiei. Moment muzical susţinut de elevii Liceului de Muzică „Tudor Jarda” Bistriţa, prof. Cristian Lepădatu – pian, corepetitor: prof. Bianca Truţ au adus un plus de frumuseţe evenimentului.
Merită amintit faptul că directorul Bibliotecii Judeţene ”Petre Dulfu” Baia Mare, Teodor Ardelean, va dona bibliotecii bistriţene 10.000 de cărţi.
Biblioteca este în sărbătoare. Clădirea de pe Odobescu arată ca o adevărată instituţie culturală. De la poartă până la ultimul detaliu din curte, de la intrarea în clădire, până la ultimul raft, totul este aranjat şi etichetat.
Chipurile nemurite de artişti ale scriitorilor Ioan Alexandru şi George Coşbuc şi-au găsit, în sfârşit, casa. De acum vor putea fi admirate de bistriţeni aşa cum merită. În faţa fostei Biblioteci Judeţene se afla bustul poetului Ioan Alexandru (1941–2000), prieten al bistriţenilor. Bustul scriitorului, turnat în bronz, ridicat pe un soclu de andezit, este opera sculptorului Vasile Gorduz şi a fost donat de Vasile Vasinca şi Radu Feldiorian, dezvelirea având loc la data de 14 septembrie 2002. Odată cu mutarea bibliotecii în Palatul Culturii, bustul a rămas pe o proprietate privată. Soluţia optimă pentru redarea comunităţii a fost amplasarea în curtea bibliotecii actuale, acolo unde va fi o adevărată grădină ce va purta numele poetului, cu bănci, flori, iarbă. Aici se vor derula vara evenimente de care se vor bucura toţi cei care iubesc cartea. Ioan Alexandru a revenit acasă, alături de George Coşbuc.
Bustul lui George Coşbuc s-a aflat în faţa Direcţiei pentru Cultură, în grădina fostei case a lui Ceauşescu. Odată cu revendicarea, bustul a rămas într-o curte privată. Lucrarea este realizată din tablă de G. Pîrvan într-o manieră modernă. După mult timp, în aşteptare, bustul şi-a găsit locul binemeritat în faţa Bibliotecii Judeţene (Palatul Culturii), care poartă numele George Coşbuc. Pe faţada instituţiei scrie mare Biblioteca George Coşbuc, iar chipul poetului se oglindeşte spre bucuria lecturii.
Sala “Liviu Rebreanu”, care găzduieşte manifestările artistice, este şi ea “atestată” printr-un citat din marele romancier, însoţit de o fotografie: “Fiecare citeşte ceea ce îi permite mintea să înţeleagă şi gustul să aprecieze. Dar din toate lecturile unui om-fie pe bază de roman-foieleton sau pe critica raţiunii pure-se alege o bibliotecă specială. Un mănunchi de cărţi pe care nu te mulţumeşti să le deschizi numai odată. Un mănunchi de cărţi în care te uiţi des, ca la un tablou preferat”. Galeria cu tablouri a marilor scriitori ai ţării completează această paletă a instituţiei. Nu lipsesc cărţile scriitorilor bistriţeni, puse şi ele la loc de cinste într-o expoziţie.
“În perioada trecută, aici, pe unde umblăm noi, a locuit Carol al II-lea ca prinţ, fiind multe poveşti despre popasul lui la Bistriţa” spune directorul Ioan Pintea. “Am asistat la un moment festiv emblematic pentru Bistriţa, cu multă lume şi mulţi cititori. Ca să aducem biblioteca în starea de acum am muncit enorm, pentru că deşi clădirea era nouă, sălile erau goale. De zeci de ani Biblioteca Judeţeană a fost un depozit în chirie. În sfârşit are o clădire a ei. Dacă nu era preşedintele Radu Moldovan şi vicepreşedintele Alexandru Pugna, această clădire avea alte destinaţii, fiind extrem de râvnită. Faptul că suntem căutaţi, că avem mulţi cititori, că la manifestările noastre vin mereu chipuri noi, nu poate decât să ne bucure” declară Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”.
Judeţul se poate bucura de una dintre cele mai frumoase biblioteci din ţară. Cartea vă aşteaptă, la Palat.
Amfitrioni:
Ioan Pintea – directorul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”
Marcel Seserman, Sorin Bretfelean, Ioan Alexa, Gheorghe Eftenie, David Dorian, Rodica Barteş, Octavia – Camelia Gherman, Adriana Maria Zăgrean, Octavia Colda, Alina Simon, Rodica – Floricuţa Linul, Angela Costin, Oana – Maria Titieni, Ciclinda – Loredana Chiuzan, Paraschiva Pasere, Rodica Bădăluţă, Elena Cojocaru, Gabriela Molnar, Camil Hosu, Gheorghe Bulz, Ioana Todt

Comentarii

29/05/13 17:26

un proiect frumos...felicitari celor care au participat si l-au dus la final!

30/05/13 08:57
Arhit.

De la inceput, toata stima pentru efortul celor care au muncit efectiv la mutarea bibliotecii. Restul e poveste. Nu as fi avut ceva de adaugat daca nu as fi vazut pozele care insotesc articolul. In primul rand chiar daca nu se spune in imagini se vede sala de sedinte a prefecturii, ceea ce arata ca biblioteca duce lipsa unei astfel de sali. Desi a mai fost facuta sugestia, sustin si eu nevoia mansardarii podului cladirii care ar permite extinderea unor activitati, intre care si o sala de conferinte. De asemenea in mansarda este locul ideal pentru sala de calculatoare fiind mai putina lumina naturala decat in spatiul actual cu pereti de sticla. Operatia mansardarii nu e complicata si nici prea costisitoare putand fi efectuata sub acoperis in timp scurt fara oprirea activitatii. Un alt aspect este legat de estetica exterioara. Este vorba de acel perete al vecinatatilor din fata intrarii in cladirea bibliotecii. Ceea ce s-ar putea face ar fi acoperirea lui cu iedera (Hedera helix) sau cu vita salbatica (Parthenocissus tricuspidata). S-ar crea astfel o continuitate vegetala intre zona de la poarta si parcul din spate. Inca odata felicitari si sa fie intr-un ceas bun.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5