Biserica nu se priveşte din lungul nasului

Domnul Nick Kazan, în calitatea sa de ateu propagandist, ne ia la ţintă pe noi ortodocşii şi creştinii în general, considerându-ne nedemni de secolul nostru, trimiţându-ne nonşalant, ca mod de gândire, direct în evul mediu, acolo unde, crede dânsul, credulitatea dă mereu pe afară. Dl. Kazan, un nume parcă predestinat, se aruncă febril prin ziare online, mai nou pe micul ecran, unde ne explică dânsul, cum este să nu gândeşti ca dumnealui, cum putem noi, atâtea milioane de români să credem într-un Dumnezeu care nu există, de ce nu luăm noi exemplul nordicilor care, fiind în bună parte atei, o duc foarte bine, nu ca noi amărâţii.
„Trăim în libertate sau asaltul Bisericii?” Este titlul unui articol în care mister Kazan se răţoieşte tocmai în ziarul nostru, „Răsunetul”. Corect domnule Kazan se scrie „Trăim în libertate sau ÎN asaltul Bisericii?” Libertatea, domnule Kazan, nu este doar a dv. Este şi a noastră, a zecilor de milioane de creştini care credem în Dumnezeu, în Sfânta Treime, în Biserica lui Hristos. Agresivitatea unor propagandişti atei, anticreştini, este ridicolă şi neserioasă. Noi nu vă tragem de urechi să veniţi la creştinism, cum o faceţi dv.ca să ne ateim, chiar cu o serioasă doză de ură mai mult sau mai puţin camuflată. Trebuie să trăim în pace cu dv. ateii deşi suntem foarte deosebiţi, adică noi cu Dumnezeu, dv. fără Dumnezeu.
Dl. Kazan ne spune, bine iritat, că pe traseul Bistriţa-Caransebeş-Turnu Severin şi Timişoara-Deva-Bistriţa, a văzut peste o sută de biserici noi, iar în Serbia, ochii bine agăţaţi în fereastra maşinii, ai domniei sale, nu au văzut nici măcar o singură biserică construită recent. Aşa că dl. Kazan se aruncă în concluzia finală, „Atunci cum se explică explozia de construcţii de biserici în România şi asaltul en gros al Bisericii asupra unei populaţii paşnice?” Poate a şi lăcrimat un pic de grija milioanelor de români supuşi la asemenea casne! Poate îi convenea mai mult să vadă în fiecare sat câte un stabiliment, de pildă, în loc de biserică.
Construirea de noi lăcaşuri de cult nu este un capriciu ci o necesitate liturgică, mai ales la oraşe, acolo unde în timpul comunismului era interzisă construirea de biserici. Construirea şi întreţinerea acestora sunt finanţate, în cea mai mare parte, de comunităţile parohiale care sunt principalii lor beneficiari. În ceea ce priveşte sprijinul de la bugetul Statului pentru cultele recunoscute, nu doar Biserica Ortodoxă Română, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, acesta reprezintă doar 0,2% din bugetul de Stat, sau 0,08% din PIB-ul ţării noastre. Sprijinul financiar de la bugetul de Stat pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului este în conformitate cu Legea cultelor 489 din 2006 şi Legea Catedralei Mântuirii Neamului 376 din 2007. Costurile estimate de constructori sunt undeva între 80-100 milioane euro. Aceste fonduri financiare provin, în cea mai mare parte, din donaţii ale credincioşilor şi sponsorizări din partea unor firme. Ca să avem o imagine plastică, construcţia Catedralei costă cam cât costă 8 km. de autostradă românească.
Dragă domnule Kazan, o să vă prezint câteva dintre acţiunile filantropice ale Bisericii Ortodoxe Române, date oficiale, uşor verificabile de oricine. Acţiunea filantropică a BOR, anul trecut, a depăşit valoarea de 18 milioane de euro. Sunt 784 instituţii şi servicii sociale, dintre care, 141 cantine sociale şi brutării, 50 instituţii medicale şi farmacii, 75 centre de zi pentru copii, 68 centre educaţionale, 15 centre de zi pentru vârstnici, 47 centre rezidenţiale pentru vârstnici, 35 centre de tip familial, 38 grădiniţe sociale, 130 centre de informare, consiliere şi resurse, 2 instituţii de învăţământ pentru adulţi, 18 centre de urgenţă pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane. Se află în derulare 271 proiecte şi programe sociale, dintre care 178 finanţate din fonduri proprii. În 2013 au beneficiat de asistenţă socială 22.945 copii din aşezămintele sociale ale BOR, 4.920 persoane cu dizabilităţi, 15.086 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti.
Nu confundaţi BOR cu unii preoţi lacomi de bani, aceştia nu sunt reprezentativi pentru Biserică, unde s-au strecurat din păcate, aceştia, mai devreme sau mai tărziu, vor suporta toate consecinţele. BOR este păstrătoarea identităţii şi supravieţuirii neamului nostru românesc.
Viaţa omului trebuie să aibă un sens, un parcurs, o ţintă, un final, ea nu merge spre nonsens, are un scop precis. Scopul final al creştinismului este mântuirea sufletului omenesc prin Dumnezeul Cel Atotputernic Drept şi Iubitor. Scopul final al ateului nu există, sau dacă există, acesta este moartea, aruncarea în nonsens. Cât trăieşte aici pe pământ, ateul se îmbracă în aşa zisul scop al burdihanului , al burţii pline, al banului gârlă, al exploatării altora pentru beţia puterii asupra lor. La ei sufletul nu există.
Este minunat şi demn pentru un popor european creştin, poporul român, să ridice biserici noi necesare unor comunităţi numeroase, decât să ajungem să vindem biserici goale şi să le facem spaţii comerciale, aşa cum vedem că se poartă în Marea Britanie şi în alte ţări europene secularizate. Trebuie să alegem, suntem cu Dumnezeu, sau nu suntem cu El.

Comentarii

03/03/14 10:03
Vizitator

Nimic impotriva construirii de biserici. Numai ca Biserica ortodoxa se face tot mai mult stapana pe bunurile bisericii greco-catolice confiscate abuziv in perioada comunista. Este si cazul concret al bisericii din piata Unirii din Bistrita, cunoscuta si sub numele de “Biserica de la Coroana”. Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Au fost apoi efectuate ample lucrari de reabilitare si adaptare la nevoile cultului greco-catolic. Porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi lăcaşul de cult a fost preluat de către ortodocşi. In vechiul ansamblu manastiresc a functionat o buna perioada de timp Muzeul Bistritean.
Asadar, Biserica de la Coroana este un simbol al devenirii romanesti a orasului Bistrita si in acelasi timp biserica de suflet a crestinilor greco-catolici bistriteni, care au cumparat-o intr-un moment in care romanii nu aveau voie sa-si construiasca biserica in interiorul cetatii.De aceea, dupa 1989 ar fi trebuit retrocedata adevaratilor proprietari, urmand exemplul Clujului unde IPS Bartolomeu a retrocedat biserica “Schimbarea la fata” care a apartinut greco-catolicilor si a construit impreuna cu municipalitatea in apropiere o biserica noua pentru ortodocsi. De altfel, si la Bistrita, la inceputul anilor '90 a fost sfintita o troita in parculetul de langa capela veche unde urma sa fie construita o biserica ortodoxa, dar nu s-a facut nimic pana in prezent, pentru ca e mai simplu sa iei de-a gata si ce nu-i al tau. De aceea, ar trebui continuat demersul de a fi construita o noua biserica ortodoxa spatioasa pe amplasamentul respectiv, cu atat mai mult cu cat, intre timp a aparut ideea primarului de a fi reconstruita "Poarta Lemnelor" care se gasea undeva in zona blocului Domus. Prin urmare, neputand sa fie amplasata pe locul de origine, s-a propus sa fie mutata alaturi in parculetul cu troita. Evident, ideea reconstruirii portii pe alt amplasament este lipsita de orice sens, si in plus ar fi o cheltuiala inutila, constructia avand doar o functie amintitoare. Solutia rationala ar fi ca banii respectivi sa fie alocati construirii acestei biserici, iar Poarta Lemnelor sa fie integrata in arhitectura bisericii planificata a se construi in acest parculet. Stilul bizantin al bisericilor permite preluarea unor elemente arhitecturale reprezentative. Ar fi o dovada clara de bunavointa din partea bisericii ortodoxe si de respectare a legii retrocedarilor.

03/03/14 15:23
vizitator

Ai luat numele altcuiva şi uiţi că greco-catolicii din sec.XIX-lea sunt rtodocşii de azi. Când pleacă pocăiţii de la noi, mai cer moştenire, cum ceri mat?Şi înainte de a vă face austriecii greco-cat. ce aţi fost?Poate-ţi mi aduci aminte.

03/03/14 17:26
Vizitator de se...

Foarte documentat Dan Popescu face o adevărată dare de seamă a activității BOR din ultimul sfert de veac.Dacă s-au făcut atâtea acțiuni filantropice de către BOR după 1989,este un lucru îmbucurător.Dânsul recunoaște că nu toți preoții ortodocși sunt la înălțimea așteptărilor,aceștia fiind catalogați ca iubitori de bani ( să nu zic arginți ).Una peste alta,e cert că marea majoritate a preoților își cunosc rolul lor în fruntea turmei din parohia sau filia respectivă și sunt cu adevărat păstori ai creștinilor.
Văd că revine în comentariu „Vizitator ”( de rit greco catolic ) cu veșnicele lui revendicări și cu sfaturi, făcându-se că uită că la Biserica de la Coroana din Bistrița sunt prezenți azi peste 70-75% din foștii greco catolici,deci ei merg în continuare la biserica la care au mers și părinții și bunicii lor după 1945.Eu vă sfătuiesc să mergeți într-o duminică la biserica respectivă și să-i verificați pe fiecare creștin afiliat acolo,iar care nu a fost greco-catolic,să-l dați afară.Ar fi un fel de recensământ al acestora și veți avea convingerea că ați greșit. Sunteți„tare la cerbice” și mereu veniți cu teoria și cu istoria banală de care vorbiți. Este rușinos,dacă vă considerați creștin,să agitați securea războiului pe la ușile biseriicii cum procedați de mai multă vreme. Vă sfătuiesc să mai lăsați revendicările și să vă amintiți că,la Biserica cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului ”din Bistrița,credincioșii(foștii greco catolici) au ajutat cu sume uriașe la toate lucrările de renovare și de pictare din ultimii 70 de ani. Rugați-vă lui Dumnezeu să vă dea un gând bun și să vă piară răutatea din suflet.Pentru asta ne rugăm și noi.

03/03/14 20:08
alpha

Să-ţi descriu eu traseul unor rudeniide-ale mele greco-catolice: până la 1848 greco-cat. apoi la ortodocşi, iar după o vreme, la ţară, au trecut la catolici(Că"este acolo un popă drăguţ, nescăsătorit"), iar venind la Bistriţa s-au dus la catolicii unguri, care după revoluţie i-au dat afară spre a fi numai ei iredenta, iar de aici au trecut la greco catolici şi cer biserici cum ar fi de la "Coroană". În judeţ era înainte de 89 un singur greco-catolic: părintele Zăgrean. Iar azi, această adunătură creştinată de blândul părinte Frişan atacă, cere lăcaşuri de kla alţii ca şi cum în ele n-ar fi nimeni.Halal!!

04/03/14 16:42
Danut

Iar minți, deși ți-am atras atenția. Eram la Cluj când Biserica Schimbarea la Față a fost luată cu asalt de către catolici. Nu a fost cedată de către Bartolomeu pentru că nici nu era a lui.Bisericile nu sunt ale episcopilor sau ale papei, cum e la voi. La noi, la ortodocsi, bisericile apartin comunitatilor. Cand crestinii au trecut la ortodoxie de la catolicism, au trecut cu biserici cu tot, ca doar nu era sa le faca pachet si sa le trimita papei!

05/03/14 15:15
Vizitator de se...

Felicitări Dănuț,pune-l la punct pe Vizitator greco-catolic că și eu i-am atras atenția și l-am avertizat să nu mai agite securea războiului pe la ușile lăcașurilor de rugăciune ( în speță,la Biserica de la Coroana pe care o revendică de parcă ar fi fost averea tatălui său ).Il invit într-o duminică la liturghie aici și îl asigur că îi voi fi purtător de cuvânt,cerând în numele lui credincioșilor să părăsească biserica pentru că este a acestui solicitant.N-aș vrea să mă pun în pielea lui și ar fi păcat să-și audă„ sute de fluierături chiar în biserică ”.Până atunci ne rugăm împreună lui Dumnezeu să-l ajute să scape de duhurile rele sălășluite în sufletul său.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5