C E N T E N A R U L M A R I I U N I R I: POEŢI BASARABENI
Alexei Mateevici:
Basarabenilor
Săştiţi: de nu veţiridica
Din sânulvostruunproroc,
Învoiviaţavaseca,
Zadarnicsoartaveţiruga,
Căciscoşiveţi fi atunci din joc
Şi-ţirămâneafăr' de noroc.
Din cheag de lacrimi, de dureri,
Din trăsnet de mâniesfântă,
Şi din nădejdişizbuciumări,
Din năzuinţişifrământări
El trebuifaclasă-şiaprindă
Şi-n el petoţisăvăcuprindă.
Şi-n ţaravoastră va purcede
Pedrum de spinişichinuire
Cu gloatacelor cari l-orcrede;
Şiduhaprins de înnoire
Va duce-n propovăduire.
El jaleavechilorcâmpii
Numa-ntr-o lacrimă va strânge,
Din spic, dinstrugurul de vii
Înstropi va scurge ape vii:
Din spic — sudori, dinviţă — sânge
Le va sorbişi nu-ţi mai plânge,
C-atuncisorbiţiistropi vor arde
Dinţarătoatăvrăjmăşia,
Clevetitori, duşmani de moarte,
Şiceiculimbiîndouă sparte
Atunci vor căutafrăţia
Şilepăda-vor viclenia.
Şitoţiveţi fi un gând ş-un nume
Şiînfrăţiţiveţifăuri
Un viitor mai bun înlume,
Iar el va ştisăvăîndrume
Acolo, unde va zări
C-a voastrăstea va răsări.
Dar ştiţi: de nu veţiridica
De printrevoipe-acestproroc,
Învoiviaţa va seca,
Zadarnicsoartaveţiruga,
Căciscoşiveţi fi atuncidinjoc
Şi-ţirămâneafărănoroc.
Nicolae Mătcaş:
O ţarăam
O ţarăam, un neamamşi o limbă,
Şi-un dor de Alba ca de-un semnceresc,
Chiardacăpotentaţiimă mai plimbă
Pe-un pod de vămi: român-moldovenesc.
La Chişinăucândcântăciocârlia,
La Bucureşti ecou-i ne alină-n zbor.
La Chişinăumi-idor de România,
La Bucureşti de Basarabiami-idor.
Acelaşineam, acelaşiplaişi-acelaşigrai
La Bucureşti, la Herţa, Cernăuţi,
Chiarde-istrăinînţara sa Mihai,
Ostracizat de-un neam de găgăuţi.
La Cernăuţicândcântăciocârlia,
La Bucureşti ecou-i ne alină-n zbor.
La Cernăuţimi-idor de România,
La Bucureşti de Bucovina-mi este dor.
Acelaşidor, acelaşiverde,- acelaşinai e
La Ismail, CetateşiHotin.
Chiar dac-o Iudă-n carne vie taie
La rădăcinapropriului destin.
La Ismail cândcântăciocârlia,
La Bucureşti ecou-i ne alină-n zbor.
La Ismail mi-idor de România,
La Bucureşti de Ismail îmi este dor.
VladMischevca:
Prutule
"Prutule – a Ţăriipunte,
Curgiagale de la munte.
Eşti al Dunăriimicfrate,
Dar, ne tai, peviu, deoparte,
Dureros, înjumătate –
Ducândlacrimafurată
Pân-lamareaceasărată...
Râule, curgând la vale,
Cunoscut-ai multă jale –
Douăveacuri de dezbin,
Lupte, foameteşichin –
Al Moldoveigreu destin...
Râu-pârâu, n-ai mal abrupt,
Însă, glia, tu, ne-ai rupt,
Iar străiniis-auînfrupt.
Mâinivrăjmaşe te-au hoţit –
Peromâni i-au despărţit...
Neamulnostrurăzleţit,
Împuşcat, dezmoştenit –
Pare că a "amorţit",
Purtânddorul ne-mplinit –
La un ceas mai fericit...
De la patruzeciîncoace
Sângeapă nu se face,
Înnămol nu se preface –
AşteptândPrutulsă "sace"
Basarabia nu tace!
Pyretus, cuapa ta
Poateveiîmpreuna
Ceea ce a fostcândva?
Mal cu mal veiînchega –
Ţaraveiunifica!
Apăneagră – mal ghimpat
Ai ajunshotar de stat,
Dinbuneitotblestemat.
Poateveiaducemâine
O speranţăla mai bine?
Nu uita, pemalultâu
Un poporsuspinăgreu..."
Sonetul
Ce şi-ardori, oare, mai multsonetul –
Măsură, disciplină, eleganţă,
Un plus de sentimenteşisubstanţă?
Nu e uşorsă-idescifrezisecretul...
Sonetul – şcoalăfără de vacanţă
(Ţi-aipregătitstiloulşicaietul?),
Maeştrii ne învaţăalfabetul:
Sonetul – meserie, cutezanţă...
Iluzii, fantezii, vise-n andante –
"Călăripe vin...", bemversul lui Baudelaire
Şi ne-ndulcimcu un sonet de Dante...
Apoi, târziu, cu-o stea, pe-un colţ de cer,
Un îngerîşinotează,-atentremarca:
"Sonet – Lumină – Dragoste – Petrarca."
Apa care trece, pietrele care rămân
La senectute, câţi se cred Seneca!
Oricum te-ntorci, azidai de-un filozof,
Care – vai-vai, ah-ah şi of-of-of! –
N-a vizitatnicicândbiblioteca...
Nerozica Nero?Mulţi, câtspumamării...
Micu'-mpărat e-un mare saltimbanc,
Care îşi are tronulîntr-un banc –
L-aiascultat, ai râs, l-aidatuitării...
Proverbulvechi (cupiatraşicuapa)
Ne-nşalăuneori, ne trage clapa –
Şiridicămînslăvi te miri ce fleac...
Şi ce-ncântaretâmpo-idolatră,
Cândtreceapa vie, cea de leac,
Şi ne rămâneepoca de piatră...
Labirintbasarabean
La noi, mai încâlcit e Labirintul...
StăfirulAriadneisă se rupă...
Sus, la palat, îngerişidraci se pupă...
Afară, înfloreştehiacintul...
Şi peste trupuri, jalnic, joacă-o trupă
De măscărici care-şiaşteaptă-argintul...
Minciuna, elegant, îşisoarbe-absintul...
Dreptatea nu se vedeniciprinlupă...
Când va mai fi vreodatăsă se-ntoarne
TeseiiBasarabieiacasă,
S-apuceMinotaurul de coarne
Ca pe un melcascunsîniarbadeasă,
Apoi, să ne deavesteacea de aur:
De astăzi, amscăpat de Minotaur?!
Citiţi şi:
- Destinațiile exotice- punctul de relansare al turismului în 2020
- 20 curiozități despre apa minerală
- Urmează să îi cumperi cadou unei femei din viața ta? Nu pleca la cumpărături fără să citești LISTA cu SFATURI
- Cele mai populare jocuri de păcănele: Top 10 sloturi online
- O mănăstire din judeţ va deschide un centru pentru copii orfani
Adaugă comentariu nou