Cancerul și prevenirea lui

       Cancerul definește un set de boli în care celulele anormale se divid necontrolat și pot invada alte țesuturi. Se poate răspândi la alte organe sau țesuturi din corp prin sânge și sistemul limfatic.Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 30-50% dintre cancere ar putea fi prevenite. Screening-urile și investigațiile medicale sunt recomandate pentru identificarea leziunilor precanceroase care pot fi tratate înainte ca acestea să devină canceroase. Riscul de cancer poate fi redus și prin alegeri sănătoase ce țin de stilul de viață, de la menținerea unei greutăți sănătoase, la renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool sau protecția pielii de radiațiile UV.

    Biologia corpului uman este una extrem de complexă. Genele pot deține informația privind riscul pentru anumite boli, dar în majoritatea cazurilor, nu determină cauza bolii sau incidența. Majoritatea aspectelor biologice vin din activitatea complexă a proteinelor și celulelor care interacționează cu factorii din mediu, nu sunt dirijate direct de codul genetic.

    Oamenii de știiță studiază factorii de risc pentru cancer și factori protectori împotriva cancerului pentru a dezvolta și ajuta la prevenirea cancerului. Orice agent care crește riscul de dezvoltare a cancerului este numit factor de risc pentru cancer, iar orice agent care reduce predispoziția pentru dezvoltarea cancerului este numit factor protector împotriva cancerului. Factorii de risc includ fumatul, alimentația (alimentele prăjite, carnea roșie), alcoolul, expunerea la soare, poluanții din mediu, infecțiile, stresul, obezitatea și sedentarismul.

      Se pare că din totalul deceselor cauzate de cancer, aproape 25-30% sunt din cauza tutunului, aproape 30-35% asociate dietei, 15-20% din cauza infecțiilor iar restul din cauza altor factori ca radiațiile, stresul, sedentarismul, poluarea (agenți infecțioși 15-20%, sedentarism 5%, istoric familial de cancer 5%, agenți cancerigeni de la locul de muncă 5%, consum excesiv de alcool 4%, expunerea excesivă la soare 2%, proceduri medicale sau medicamente 1%).

    Ce avem de făcut? Menținem o alimentație sănătoasă! O alimentație sănătoasă și echilibrată conține: cel puțin 5 porții legume și fructe pe zi, cereale integrale în detrimentul celor rafinate, surse naturale de proteine – carne , pește, ouă, leguminoase, iaurt și lactate cu consum redus de grăsimi, grăsimi sănătoase, hidratare permanentă. Alimentele consumate periodic, alegerile alimentare, regularitatea meselor și compozitția lor determină stilul nostru alimentar.

    Obezitatea poate crește riscul pentru următoarele tipuri de cancer: cancer mamar după menopauză,  cancer colorectal, cancer endometrial, cancer esofagian, cancer renal, cancer pancreatic etc. Modul în care greutatea crește riscul de cancer variază. De exemplu, estrogenul produs de celulele adipoase poate crește riscul de cancer mamar post-menopauză; glicemia și insulina sunt afectate și sunt asociate cu supraponderalitatea și creșterea riscului de cancer de colon sau pancreatic. 

    Obezitatea crește riscul de dezvoltare a calculilor biliari, precum și a refluxului gastric, care pot crește riscul de cancer al vezicii biliare, respectiv cancer de esofag. De asemenea, celulele adipoase în exces produc citokine și alte substanțe care pot declanșa inflamații cronice, asociate cu riscul de cancer. Ce este de facut? Ne monitorizam  greutatea corporală. 

    Un stil de viață activ poate reduce riscul de cancer, inclusiv cancer mamar, endometrial, de prostata, colon etc. Activitatea fizică constantă menține nivelul hormonilor în limite sănătoase, întărește sistemul imunitar, protejează țesuturile și organele, previne excesul ponderal.

    Sedentarismul influiențează riscul de cancer prin producerea de dezechilibre hormonale, mai ales. Ce este de făcut? Alege să fii activ din plăcere! Limitează comportamentul sedentar ca privitul îndelungat la televizor, statul prelungit pe scaun etc. Alege să mergi pe jos, cu bicicleta etc. Măsoară-ți zilnic numărul de pași cu ajutorul aplicațiilor de mobil sau a dispozitivelor cum sunt pedometrele etc.

     Fumatul este asociat cu riscul crescut de cancer, riscul unui fumător în ceea ce privește dezvoltarea cancerului fiind de 2-10 ori mai mare decât al unui nefumător, în funcție de numărul de țigări fumate și perioada de când fumează. Fumatul poate duce la următoarele tipuri de cancer:cancer pulmonar;cancer la nivelul cavității orale;cancer pancreatic;cancer gastric;leucemie mieloidă acută;cancer de vezică urinară;cancer esofagian;cancer renal etc.

    Principalele substanțe nocive sunt nicotina, acidul cianhidric, formaldehida, plumbul, arsenicul, amoniacul, elementele radioactive ca uraniul, benzen, monoxid de carbon, nitrozamine etc. Anumite sustanțe cancerigene afectează o genă importantă, numită p53. Aceasta este întâlnită în nucleii fiecărei celule din organism și rolul ei principal este de a preveni evoluția celulelor canceroase. De aceea, fumul de țigară este principala cauză a mutațiilor genei p53, care duc la dezvoltarea cancerului pulmonar în special.

   Sunt două tipuri de radiații asociate cu riscul crescut de cancer: radiațiile ultraviolete provenite de la soare, principala cauză a cancerelor de piele; radiațiile ionizante care includ radiațiile medicale de la investigații de diagnostic ca radiografiile, scanările CT, fluoroscopia etc.

     Radiațiile ionizante în exces pot crește riscul de leucemie, cancer tiroidian, cancer mamar, cancer de plămâni, stomac, colon, esofag, vezică urinară sau ovare. De obicei necesitatea acestor investigații depășește posibilele riscuri asociate radiațiilor.

     Cele mai nocive sunt radiațiile UV, care sunt principala cauză a cancerelor de piele.  Ai grijă de pielea ta și redu riscul de cancer astfel: evită expunerea la soare între orele 11:00-15:00; nu te expune la soare vara când indicele UV este mare sau în orele de vârf;folosește îmbrăcăminte potrivită în perioadele caniculare, inclusiv pălărie de soare și ochelari de soare;protejează copiii de arsuri solare;  folosește creme de protecție solară cu factor de protecție de minimum 15, spectru larg de protecție, și aplică periodic, la fiecare 2 ore sau de fiecare dată după ce ieși din apă, aplicând o cantitate suficientă; pentru față folosește cremă cu factor de protecție solară inclusiv iarna; verifică periodic pielea pentru a identifica eventualele schimbări de aspect ale unor alunițe sau apariția unor leziuni care ar putea fi cancer de piele și prezintă-te la medic dacă o aluniță și-a schimbat aspectul, cauzează pruti, dureri sau sângerează, dacă se dezvoltă accelerat etc.

    Devine evident, riscul de cancer poate fi redus și prin alegeri sănătoase ce țin de stilul de viață, de la menținerea unei greutăți sănătoase, la renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool sau protecția pielii de radiațiile UV!

                              Mirela Parker, Compartiment Promovare și Educație pentru Sănătate