Centenar Gavril Scridon. Cinstirea înaintașilor – o floare ce n-a dispărut cu totul

În zilele din urmă (vineri, 27 și sâmbătă, 28 mai) au avut loc, la Bistrița (Biblioteca Județeană ”George Coșbuc”) și Feldru (Liceul Tehnologic, Primărie) manifestări omagiale prilejuite de centenarul nașterii Prof. Univ. Dr. GAVRIL SCRIDON (1922 – 1996), care și-a încheiat cariera didactică și academică la ”Literele” Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj, în calitate de istoric literar și cercetător al literaturii române și a celei de limbă maghiară din România. Au fost acțiuni inițiate și gândite încă înaintea pandemiei (care, din fericire, le-a făcut loc la timp) de către Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene, și prof. univ. dr Ilie Rad de la UBB Cluj, care l-au mobilizat pe semnatarul acestor rânduri și, prin el, autoritățile locale din Feldru, dar și manageri culturali din Bistrița, precum Alexandru Pugna, de la Centrul Județean pentru Cultură BN.
Vineri, 27 mai, s-a desfășurat prima rundă a comunicărilor în sala cu numele tocmai a celui omagiat a Bibliotecii Județene, deschisă de Camelia Tabără, vicepreședinte al Consiliului Județean BN, comunicări susținute de mai sus amintiții Ioan Pintea și Ilie Rad, dar și de alte nume importante ale vieții cultural-academice din țară, precum prof. univ. dr. Virgil Nistru Țigănuș, de la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați (”aș fi venit și pe jos de la Galați, pentru a-mi omagia conducătorul de doctorat, pe Profesorul transilvănean Gavril Scridon, un adevărat <>, care m-a primit ca un părinte”), precum poeții Traian Ștef, de la revista Familia din Oradea, sau Viorel Mureșan, de la revista ”Caietele silvane” din Zalău, precum Maximinian Menuț, directorul cotidianului care adăpostește aceste rânduri, precum Ion Istrate, de la Institutul de Lingvistică ”Sextil Pușcariu” din Cluj, care și-a lansat cu acest prilej și cartea proprie, dar atât de legată de inima locului, ”Năsăud, dragostea mea” (Ed. ”George Coșbuc”, Bistrița, 2022).
Sâmbătă, 28 mai, la liceul Tehnologic din Feldru, localitatea natală a Profesorului omagiat, oaspeții au fost întâmpinați cu pâine și sare de către autoritățile locale (primar Grigore Țiolan și viceprimar Dănuț Neamț, director al liceului Călin Sbârci), prin intermediul unor elevi adolescenți, îmbrăcați acum în frumoasele costume populare ale locului. Un serviciu religios ecumenic, susținut de preoții parohi ortodocși Grigore Toader și Ioan Clapa, respectiv de cel greco-catolic Claudiu Oltean, a urmat dezvelirii unei plăci comemorative privitoare la primii ani de școală ai Profesorului, petrecuți în acest loc. Au făcut prezentări directorul Liceului, Călin Sbârci, și profesoara de limba română Octavia Costânaș, nepoată a celui sărbătorit.
A urmat a doua rundă de comunicări, în sala de festivități a Primăriei, deschisă de primarul Grigore Țiolan și moderată de semnatarul acestor rânduri, secondat cu experiență și har inter-relațional de către profesorul clujean Ilie Rad, comunicări susținute preponderent de oameni ai locului, precum scriitorii Icu Crăciun și Iacob Naroș, de la Maieru, poetul Mircea Daroși, de la Nepos, ziaristul Zorin Diaconescu, de la Bistrița, și cel care a încropit aceste știri pentru dvs.
A fost distribuit tuturor participanților volumul monografic ”Feldru – locuri, oameni, fapte”, semnat de profesorii localnici Simion Palage și Ofilat Varvari, ca urmare a unui tiraj special pentru acest eveniment, susținut financiar de Consiliul local; ca – de altfel – și agapa de despărțire de la restaurantul local ”Casa Nova”; ca– de altfel – și volumul omagial, aflat în pregătire, în care își vor găsi locul atât comunicările susținute oral în cele două zile, cât și cele care, din diverse pricini și impedimente ivite autorilor lor, nu au putut fi suținute.
De la niciuna din aceste manifestări cultural-omagiale de sâmbătă, 28 mai, nu a lipsit primarul Grigore Țiolan, care a reușit să coaguleze și chiar să întruchipeze sufletul deferent al locului, de care oaspeții s-au lăsat încălziți și chiar contaminați, ducând apoi spre instituțiile și meleagurile dinspre care au venit floarea tot mai rară a recunoștinței, din partea feldrihenilor, dar și a bistrițeano-năsăudenilor, în general, pentru munca și jertfa oamenilor de valoare care i-au precedat, pe care aceste locuri i-au izvodit și – după cum au arătat lucrurile în cele două zile de sărbătoare ¬– îi vor mai izvodi.