Cetăţenii de onoare ai Năsăudului

Cunoscutul profesor de limba şi literatura română Ioan Lăpuşneanu şi inginerul Dumitru Mureşan, actualul primar al Năsăudului şi-au unit forţele şi au editat lucrarea ,,Cetăţeni de onoare ai oraşului Năsăud” ( Editura ,,Karuna”, Bistriţa, 2009).

Prezentarea vieţii şi activităţii celor cărora li s-a acordar titlul de cetăţean de onoare ai ,,oraşului academicienilor” devine un prilej de reactualizare a importanţei acestei localităţi în istoria şi cultura acestor meleaguri româneşti, pune în lumină rolul renumitelor şcoli ale Năsăudului, în formarea personalităţii celor în cauză , ridică uitarea dureroasă şi uneori voită de pe chipul Bisericii Greco-Catolice, care i-a dat acestei urbe, nu numai lumina credinţei, ci şi cea a ştiinţei de carte.

Majoritatea cetăţenilor de onoare sunt născuţi în Năsăud sau în apropierea lui, au avut tangenţe şcolare cu această localitate, au fost adoptaţi prin căsătorie de acest oraş, au contibuit prin faptele lor la propăşirea materială sau spirituală a acestuia.

Primii cetăţeni de onoare, Ion I. C. Brăteanu şi generalul Traian Moşoiu nu au studiat la Năsăud. Şi-au dobândit cetăţenia de onoare a Năsăudului ajutând material sinistraţii din Năsăud în anul 1922.

Fişele biografice sunt proporţionat alcătuite. Se ţine cont de meritele celui în discuţie, de legăturile lui cu Năsăudul, de opera acestuia.

Emblematice sunt personalităţile năsăudene, iluştri profesori universitari Gavril Istrate şi Alexandru Husar. Ambii s-au afirmat în lumea universitară ieşeană, ambii au rămas strâns legaţi de ţinuturile natale. Un alt universitar, cu o activitate scriitoricească polivalentă este Teodor Tanco, cecetător asiduu a moştenirii cultural-istorice a plaiurilor bistriţene şi năsăudene.

Academicianul Dumitru Protase este apreciat prin valoroasele sale contribuţii din domeniul istoriei şi al arheologiei, prin numerosele studii care au dovedit ,,continuitatea şi latinitatea poporului român în spaţiul cuprins între Dunăre, Marea Neagră, Nistru şi Carpaţii Păduroşi”.

Impresionează personalitatea economistului doctor Nicolae Trifoiu, trecut , ani mulţi, prin închisorile comuniste, pasiunea lui pentru studiul literaturii, a istoriei, iniţiativa acestuia referitoare la reapariţia revistei ,,Arhiva Someşană”, serie nouă, studiile lui despre Mihai Eminescu şi Veronica Micle. Nu ştiam că Nicolae Trifoiu a cochetat cu muzele şi că debutul său literar a fost o proză.

Întâlnim printre cetăţenii de onoare ai Năsăudului mulţi profesori, legaţi profesional de Liceul ,,George Coşbuc”, de tradiţiile culturale şi folclorice ale Năsăudului. Amintim din această galerie pe renumitul profesor Grigore Găzdac, căruia i-am fost prezentat de tatăl meu şi el absolvent al liceului din Năsăud , mai mare ca vârstă decât dânsul cu opt ani. Alţi profesori , cu aceleaşi merite, cu implicare constantă în viaţa culturală a Năsăudului, ardenţi astrişti, au fost nominalizaţi ca cetăţeni de onoare ai acestui oraş: Irimie Burcezan, Tulai Gavril, Grigore Marţian, cel din urmă inspectându-mă la orele de limba şi literatura română, când eram la şcoala din Parva şi eram înscris la gradul didactic II.

Un îndrăgostit de Năsăud a fost artistul plastic Nichifor Someşan, a cărui vitralii se pot admira la primăria oraşului, la Şcoala Generală ,,Mihai Eminescu”.

De o prezentare simpatetică se bucură regretata cântăreaţă de muzică populară Valeria Peter Predescu, despre care scriitoarea Melania Cuc afirma că este ,,metafora unui vis stins în clorofila firului de iarbă, un fuior de dor tors cu gura în jos pe brazda de acasă”.

Prin puşcăriile coministe a trecut şi juristul Dumitru Nacu, fost prefect, cel care împreună cu refugiaţii din Ardeal, Emil-Boşca Mălin, Ion Th. Ilea ,Iustin Ilieşiu, Octavian Ruleanu, Vasile Netea , Ion Costan, editează la Bucureşti revista ,,Plaiuri năsăudene”.

Din categoria universitarilor face parte şi profesorul doctor Ieronim Marţian, astrist consecvent, luptător pentru repunerea în drepturile fireşti a Bisericii Române Unite cu Roma ( Greco-Catolică). Galeria celor 28 de nemuritori ,, de pe melegurile Năsăudului şi ale Bistriţei” este completată cu personalitatea universitarului Tudor Drăgan, fiul lingvistului ,filologului Nicolae Drăgan.

Alţi cetăţeni de onoare ai Năsăudului au promovat prin scrierile lor figurile embematice ale acestei urbe , scriitorii George Coşbuc, Liviu Rebreanu. Din această categorie face parte şi profesorul măierean Sever Ursa, întemeietorul case memoriale de la Prislop, a muzeului din Maieru ,,Cuibul Visurilor”, unde ori de câte ori mă duc mă ,,înveşnicesc”spusele prietenului nostru Sever Ursa, autor a unor lucrări despre Liviu rebreanu, Iustin Ilieşiu ,Ion Th. Ilea etc., iniţiatorul revistei ,,Cuibul visurilor” şi mare dascăl de limba română.

Legat de zona Năsăudului este şi cercetătorul ştiinţific, Ioan Mircea Prahase, fost asistent universitar, autor a unor studii monografice, de toponimie, de onomastică, a unui interesant glosar regional al judeţului nostru, membru în colectivul redacţional al revistei ;,Mişcarea literară”, a publicaţiei ,,Cuibul visurilor” din Maieru.

Un alt cetăţean de onoare al Năsăudului este traducătorul lui Liviu Rebreanu, japonezul Sumiya Haruya . Austriecii Brigitte şi Ilja Skidelsky şi olandeza Ineke Van Ellen au ajutat material oraşul Năsăud după 1990, economistul Andrei Pop a fost apreciat pentru perioada lui de directorat la ,,Textila” Năsăud.

Peisajul cetăţenilor de onoare ai Năsăudului este completat cu speologul universitar Iosiv Viehmann, cu profesorul doctor Dorel Cosma, cu Niculae Gheran , editorul operei rebreniene, cu doctorul silvic Gavrilă Ceuca, colonelul doctor Vasile St. Tutula, colonelul Ioan Obrejan, cu judecătorul Gheorghe Buta, realizatorul T. V. Sergiu Vitalian Vaida, redactorul TV. Eugenia Florea, universitarul Tudor Jarda, muzeologul care a valorificat în creaţiile sale folclorul năsăudean, profesorul Ionel Şerban, fost dirijor al corului catedralei greco-catolice din Clujîn vremea episcopatului Iuliu Hossu, directorul spitalului orăşenesc George Trifon,, campionul de gimnastică Marius-Daniel Urzică.

Doctorul Traian Dascăl ,,va rămâne în memoria urmaşilor prin donaţiile sale de artă sculpturală, monumente şi busturi” care sunt răspândite prin diverse localităţi ale judeţului nostru.

Volumul în discuţie pune în evidenţă resursele de ,,oameni de seamă”, cum ar spune Nicolae Iorga , de care Năsăudul a avut parte , respectul pe care contemporanii urbei ştiu să-l acorde personalităţilor importante , născute sau care au contibuit la emanciparea materială, culturală şi spirituală a acestui oraş.