”Colocvial” și mai mult decât atât

O nouă carte de Veronica Oșorheian: ”Colocvial”, volumul II, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2019. Postfață de Dr. Gabriela Mircea.
O fi, nimic de zis, dar eu prefer ”Parașutele” lui Icu Crăciun, doamnă. Și iertați că sar de la una la alta, aparent fără nici o legătură între ele, dar vreau să vă spun de la început că acolo am aflat, cu bucurie și recunoștință, adrese de care aveam nevoie. Adrese utile, ca să folosesc termenul consacrat: Stradă, număr, bloc, scară, apartament. Cunosc ca-n plamă Năsăudul, doamnă, și m-am dus la fix.
Amor, amor, amor...
Dar, să lăsăm chestiile astea și să vedem, mai întâi, ce e cu ”Colocvialul” doamnei Veronica Oșorheian, abia pe urmă distracția! Iată ce citim în postfața doamnei Dr. Gabriela Mircea, în documentata-i posfață:
”Pregătirea pentru editare al celui de-al doilea volum al ”Colocvialului” /.../ constituie un alt act temerar din punct de vedere faptic literar și culturalizator al autoarei VERONICA OȘORHEIAN, precum și o probă de dovedire continuă de conștiință și datorie morală împlinită, dusă până la capăt (indiferent de vârstă și greutățile inerente acesteia, pentru că autoarea a ajuns deja la 70 de ani de viață și la noi vârsta poate fi o povară mai mare decât în alte părți ale lumii civilizate, cum bine știm), inclusiv o afirmare a aceluiași spirit prob și chivernisitor al țăranului român (de totdeauna de care vorbeam și la editarea volumului I al lucrării de față ) care respecta (și mai respectă atâta timp cât mai avem țărani autentici, or, scriitoarea avută de noi în vedere prioritar, prin rândurile de față, nu și-a negat niciodată, nicidecât și nicidecum originea sa autentic țărănească, cu care se mândrește și pe care o perpetuează la alt nivel), cu mare sfințenie și devoțiune orice act cultural valoros, chiar și cele aparent insignifiante, c´est á dire, cele corelabile lumii comune, a oamenilor de rând (din rândul cărora țărănimea noastră a făcut tot timpul parte), deloc devalorizabile însă (inclusiv cele ale sale – ale omului originar de la țară -, acestea cu atât mai mult, ca fiindu-i proprii și reprezentative”.
Din sumarul volumui reținem: texte semnate de autoare, apărute în diverse publicații sau inedite: ”Casa cu ociuc la poartă”, în curs de apariție, în cadrul proiectului ”Prima casă” de Nicolae Băciuț.; ”Mama”, în vol. ”Traista în pătrățele” de Veronica Oșorheian, Editura Grinta, 2013; ”Mănunchi de sfinte sărbători” în ”Răsunetul”, 2012; ”Drumul spre Marea Unire”, în volumul ”Refleții la Centenarul Marii Uniri”, îngrijit de Valentin Marica, 2017.
Urmează capitolul ”Evocări și portrete”: VIRTUS ROMANA REDIVIVA, Anton Coșbuc, Ioan și Lucreția Mititean, Artene C. Ioan, Dr. Titus M. Mălai, Ilieș Iftinia (născută Mălai). Toate evocările au același autor: Veronica Oșorheian. Un alt capitol al cărții: ”Reportaje culturale mai mult sau mai puțin ad-hoc”: despre o descindere în Perii Vadului, despre primul concert al Oechestrei de cameră a județului Alba, acasă la ASTRA Năsăudeană, aniversarea a 25 de ani de existență a revistei ”Discobolul”, Semicentenarul Festivalului Interjudețean RAPSODIA TRIȘCAȘILOR, în anul Centenarului Marii Uniri, Reportaj subiectiv sub aura cărților, care încheie acest capitol, dens și diversificat.
Cel de-al patrulea capitol ar putea fi intitulat (ca să câștigăm și nițel spațiu tipografic): DE ȘI DESPRE VERONICA OȘORHEIAN. Concret, autoareea scrie despre cărți semnate de Rodica Fercana .și Cornel Cotuțiu, iar despre cărțile domniei sale scriu: Gabriela Mircea, Cornel Cotuțiu, Icu Crăciun, Lucreția Dragotă, Mircea Daroși, Monica Grosu, Maria Diana Popescu, Iuliu Marius Morariu, Virginia Brănescu, Aurel Podaru, Gheortghe A. Stroia, Felicia Colda, Menuț Maximinian, Ioan Mititean, Iulian Dămăcuș, Mircea Daroși, Virginia Brănescu, Ion Buzași, Corina Diana Haiduc Floarea Pleș, Prof. Paraschiva Cărbune. Cu mențiunea că recordul la acest capitol îl deține Cornel Cotuțiu, care semnează 8 recenzii/cronici literare.
LANSĂRI DE CARTE e un alt capitol al acestui volum, apoi o anchetă-interviu, cu 12 întrebări formulate de Andrei Moldovan. Interesant este și capitolul ”Comunicări la colocviile de etnografie și folclor de la Alba Iulia”, unde Veronica Oșorheian este prezentă cu două comunicări ample și consistente: ”Traista și desaga în godpodăria țărănească tradițională de pe Valea Ilvelor” și ”Unități de măsură în gospodăriile țărănești din Munții Bârgăului și Munții Rodnei”.
”Corespondență și schimb de mesaje pe e-mail” este cel de-al VI-lea capitol, interesant și incitant totodată, urmat de ”Diverse”. Lista ilustrațiilor din albumul fotografic încheie prima parte a acestui volum.
Abumul foto, 62 de pagini, cu imagini alb-negru și color. Cap de afiș, Veronica Oșorheian și soțul domniei sale. Apoi, cei apropiați autoarei: rude, prieteni scriitori și nescriitori, colaboratori, consăteni, cunoștințe și mulți alții..
O carte doldora de subiecte și informații, o carte-document, realizată prin jertfelnicia distinsei scriitoare Veronica Oșorheian, originară den Leșu și trăitoare în Alba Iulia. Cetatea Marii Uniri. Ținuta grafică și tipografică a tomului poate fi caracterizată prin trei cuvinte: SIMPLITATE, ELEGANȚĂ ȘI RAFINAMENT.
Mulțumim, doamna Veronica Oșorheian!